Zilele Lechinţei – între veselie şi sărăcie

Fericită a fost iniţiativa Primăriei ca „Zilele Lechinţei” să se desfăşoare în fiecare an în 20-21 septembrie, atunci când de mai bine de 100 de ani are loc cunoscutul târg. Primăria Lechinţa a inclus în cadrul manifestărilor din această ediţie numeroase elemente care să-i mai înveselească pe cei prezenţi, cu toate că, la o concluzie sumară, târgul din 2011 a fost cam sărac sub mai multe aspecte. Dacă în prima zi, 20 septembrie, zi dedicată, conform tradiţiei, Târgului de animale (oferta a fost săracă, foarte puţine animale), în cea de-a doua zi doritorii au putut găsi de toate. În piaţa de alimente, încă din zorii zilei s-au înşirat şătrarii, şi cei prezenţi săptămânal, joia, cât şi alţii sosiţi în Lechinţa numai cu această ocazie. Comparativ cu alţi ani, acum, sărăcia a pus stăpânire pe foarte mulţi, şătrarii au oferit de toate: de la încălţăminte, textile, obiecte tip industrial, jucării pentru copii şi câte şi mai câte, până la celebrul tobogan pentru cei mai mici. Oferta, destul de bogată, i-a lăsat indiferenţi pe cei care întrebau doar, fără să cumpere aproape nimic. Ringiş-ul n-a fost cel mare şi, vorba unui glumeţ, în acest an este mai mic cu 25%. În schimb, la mare căutare au fost micii şi berea. Nea Costică, din Sînmihai, a venit să bea o bere şi să mănânce trei mici şi să se uite ce-i mai nou. Din Sălcuţa, un bătrân a venit să-şi cumpere o coasă. La 80 de ani, câţi îmi spune că are, îl întreb dacă mai poate mânui coasa, şi-mi răspunde, glumeţ, parcă: nu prea, dar e bine să am o coasă nouă pe lângă casă. Mulţi au venit călătorind cu trenul şi, în Gara Lechinţa au rămas miraţi de cum arată acest nod de cale ferată, cel mai renumit de pe ruta Bistriţa –Luduş. Bălării între şine, din steagul tricolor au rămas doar urme, iar cei răspunzători se fac că nu văd. S-a privatizat şi de aceea e aşa de mare mizeria – îşi dă cu părerea unul dintre călători.

În urmă cu mai mulţi ani, de Târgul Lechinţei, viticultorii ofereau must din podgoriile locale. Acum nici măcar struguri n-au fost. Aflu că s-a declanşat „siretiul”, culesul strugurilor, iar la Cramă se fac ultimele pregătiri pentru prelucrarea strugurilor rezultaţi de pe circa 20 hectare. Şi când ne gândim că în anii 70, la Crama din Lechinţa erau prelucraţi şi transformaţi în vinuri de calitate strugurii de pe 700-800 hectare.

În după amiaza zilei de 21 septembrie, pe scena amenajată în faţa Căminului Cultural a avut loc un concert de muzică populară, la care şi-au dat concursul nume mari ale folclorului românesc: Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Ioan Dordoi, Mirela Petruş, Ioachim Spân, Marcel Avram şi Ramona Fabian, Anuţa Motofelea, Felix Gălan, Cristina Retegan, Nicolae Cioanca, Veronica Bălan şi renumita interpretă Sava Negrean Brudaşcu. Terasele din preajma zonei în care a avut loc spectacolul cultural-artistic au devenit neîncăpătoare, veselia, chiar aşa sărăcăcioasă, a cuprins pe cei care au ţinut să fie prezenţi. La mesele amenajate s-au servit mâncăruri tradiţionale, fripturi de porc, dar şi gulaş de oaie, după o reţetă inedită: gulaşul pregătit cu bere, în loc de apă, cu multă ceapă şi ardei copţi.

Începând cu ora 21.00, la Căminul Cultural pus gratuit la dispoziţie de Primărie, cum ne spunea primarul Romeo Florian, s-au distrat, cum numai ei ştiu, romii, cât şi alţi doritori. Sărbătoarea de la Lechinţa s-a încheiat către miezul nopţii cu un foc de artificii, cerul fiind iluminat preţ de multe minute.

Zilele Lechinţei, ediţia 2011, chiar dacă a fost mai sărăcăcioasă, a reuşit să capteze atenţia unui mare număr de cetăţeni din zonă şi din alte localităţi mai îndepărtate.