Motto: ,, Osteneala continuă devine mai uşoară prin obişnuinţă”-Democrit

,, Da-mi, te rog, o fisă să îmi iau o cafea de la automat! Nu vreau să cobor până jos doar pentru a-mi schimba nişte bani. Vreau ca ştirea mea să le parvină oamenilor în timp util!” O expresie pe care o întâlnim frecvent în redacţiile de ştiri, indiferent că vorbim de cele din televiziune, publicaţii on line, radio, de săptamânale sau de ziare care au doar ediţii printate.

Halta CFR , era şi este şi astăzi o clădire tip din cărămidă roşie construită încă din 1943 în timpul celui de al doilea război modial.
Atunci această parte din Ardealul de Nord (inclusiv Şieuţul) se afla sub dominaţia Imperiuluio Austro-Ungar, urmare a Dictatului de la Viena din 1940.

Vieţuind în ceea ce mulţi numesc „capcana timpului”, fiinţele toate se degradează fizic, involuând, după ce ajung –obişnuit- la o fază de plenitudine..Funcţiile se degradează, iar acest efect îl vedem atât de clar şi în lumea vegetală, asupra pomilor, arborilor, florilor.De la smeritul fir de iarbă, la om şi depărtatele stele, nimic nu stă pe loc. Toate sunt într-o mişcare neliniştită, în schimbare, mişcarea fiind însăşi esenţa, sensul temporalităţii ca procesualitate.

Cele ce voi relata în continuare au avut loc în urma unei discuţii contradictorii avute cu ginerele meu Vasile,care în urma afirmaţiei mele că nu aş schimba Becleanul cu Pipera unde locuieşte el,cu nimic în lume!
Pipera,probabil ştie toată lumea,că este cartierul rezidenţial al Bucureştiului,locul unde-şi au reşedinţa o serie de vedete din lumea politică şi mondenă a capitalei.

„Extra Ecclesia nulla salus”- scria Fericitul Augustin al Hipponei, adică „Nu este salvare în afara Bisericii”. Dincolo de ea este lumea cu celebrităţile cultural-artistice, politice, sportive, vieţuind într-o suficienţă a propriei glorii şi adulaţii mundane. Ea nu poate răspunde pentru ce trăim, pentru ce suferim, ce se mai află dincolo de morminte. Vine un moment în care simţim enorma anxietate a unui final inexorabil, a unor interogaţii de care am fugit ori le-am dat un răspuns nesatisfăcător sau chiar fals.

Cele trei semne de exclamare din titlu nu exprimă îndeajuns admiraţia mea pentru fotbalistul Claudiu Niculescu.
Când sunt întrebat cu ce echipă de fotbal ţin, răspunsul meu este acelaşi, prompt, fără nici o ezitare: Ţin cu orice echipă din provincie care bate o echipă bucureşteană (Aici fac excepţie întâlnirile internaţionale).

Marea Unire de la Alba Iulia din 1918, formarea statului naţional unitar, suveran şi independent România, rod al luptei întregii naţiuni, a dus la înfăptuirea firească a năzuinţelor seculare de unitate a poporului român, a visului pentru care au luptat si s-au jertfit nenumărate generaţii de înaintaşi.
După numai 22 de ani de la realizarea acestui înălţător vis, în vara anului 1940, asupra României s-au abătut din nou norii negri ai dezmembrării sale teritoriale.

Preiau din citatul unui gazetar afirmaţia ”În politică, prostia nu este un handicap.” Zicerea nu acoperă realitatea de acum, socio-politico-economico-morală, fiindcă, după substantivul ”prostie” s-ar fi putut continua cu alte substantive (subiect): ”mitocănie”, ”tâlhărie”, ”ofensa la drumul mare”, ”parvenitism” ş.a.
Acum, vreau să mă opresc doar asupra uneia dintre dimensiunile penibile ale condiţiei de demnitar în România de azi: mitocănia.

Aceasta era denumirea de cod a unei campanii militare a armatei SUA în IRAK. Denumirea raspundea unei cerinţe de influenţare psihologică a populaţiei şi armatei care îl susţineau pe Sadam. Acuma pot să spun că acest subtitlu s-ar potrivi de minune ”Legii 118 din 30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar”. Acum, populaţia ţării noastre este sub şoc si este dominată de groază, încă este ca boxerul sub pumni şi nu ştie ce i se întâmplă.

Motto: ‘’Prosti, dar multi, Măria ta’’
Negruzzi

Cultura socialistă, din epoca de aur a lui Ceauşescu era reprezentată de: Sadoveanu, Marin Preda, Jebeleanu, Nichita Stănescu, Doinaş, Marin Sorescu, Birlic, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Florin Piersic, Jean Costantin, George Constantin, Leopoldina Bălănuţa, filmele – ‘’Dacii’’, ‘’Columna’’, ‘’Mihai Viteazul’’, ‘’Mircea’’, ‘’Amintiri din copilărie’’, ’’Pistruiatul”