INFORMARE DE PRESĂ

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în prima săptămână de la lansarea campaniei SAPS 2010, au fost depuse 54.000 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 242.000 hectare.
Dintre cei 54.000 de fermieri care au depus cereri de plată, peste 11.800 şi-au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online. Precizăm că, până în prezent, aplicaţia IPA Online a fost accesată de 54.836 de fermieri, pentru o suprafaţă de 993.952 hectare.

Problemele actuale ale mediului de afaceri judeţean în contextul crizei economice

În lipsa unui plan guvernamental eficient de combatere a efectelor crizei, autorităţile locale încearcă să sară în ajutorul oamenilor de afaceri.

În judeţul Bistriţa-Năsăud se vând cele mai ieftine ouă, dar se cumpără cele mai scumpe brânzeturi

Suntem unul dintre cele mai scumpe judeţe în ceea ce priveşte costul alimentelor de bază. Aceasta este concluzia unui raport al Ministerului Agriculturii, care a centralizat preţurile de vânzare cu amănuntul ale principalelor produse agricole şi alimentare din pieţe şi târguri, în perioada 22 - 28 februarie.

În aprilie se dă startul înscrierilor la examenul de auditor financiar

Bistriţenii stagiari ai Camerei Auditorilor Financiari, pot da examen de aptitudini profesionale pentru atribuirea calităţii de auditor financiar care va fi organizat în luna mai a acestui an.
Examenul va lua startul pe 15 mai, când va avea loc proba scrisă, urmată pe 22 mai de proba practică şi pe 29 mai de proba grilă.

Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor

Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud este preocupată în permanenţă de dezvoltarea antreprenorială la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud şi a regiunii de Nord-Vest.
În spectrul acestor preocupări se înscrie şi proiectul „Sprijin pentru dezvoltarea iniţiativei private în Macroregiunea unu (RO1) – BISNet” implementat în parteneriat cu Fundaţia CDIMM Maramureş (beneficiar) şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov.

"Cultura antreprenorială - factor de succes în dezvoltarea afacerii"

Camera de Comerţ Bistriţa-Năsăud şi Camera de Comerţ Mureş au organizat joi, 25 februarie 2010, la Târgu Mureş, Seminarul "Cultura antreprenorială - factor de succes în dezvoltarea afacerii".

Numărul angajaţilor, în scădere

Criza de lichidităţi cu care se confruntă agenţii economici îi determină să renunţe la personalul angajat şi, în multe situaţii, chiar la propriile activităţi.
Luna ianuarie a acestui an a însemnat pentru o parte a bistriţenilor pierderea locurilor de muncă, iar pentru câteva zeci de firme - închiderea efectivă a activităţilor.

DIN NOU DESPRE CREATA DE PERSA ”-Scurte premize istorice ale infiintarii fostei crescatorii de oi de catre austrieci”

Cu amabilitatea ziarului “Rasunetul” al carui fidel cititor sunt , am publicat , nu cu multa vreme in urma un material despre varietatea locala de oi care pe Valea Ilvelor este denumita acolo de crescatori “ Creata de Persa”, iar in restul zonei montane a judetului “Creata Somesana”.Multe semnale arata ca articolul s-a bucurat de un mare interes din partea cititorilor.
Ca intotdeauna cand cineva vrea sa faca fara vreun interes material un lucru bun pentru semenii sai ,au

CREATA DE PERSA-Inca o fila de istorie zootehnica

Cu amabilitatea redactiei ziarului Rasunetul ,continui subiectul din episodul anterior referitor la istoria aparitiei varietatii de oi denumita Creata de Persa sau Creata Somesana.
Agronomul austriac Anton Zachar, scria in anul 1901 in cartea al carei titlu si editura le-am citat in episodul din numarul anterior al ziarului, ca dupa o destul de lunga perioada de importuri si incrucisari de proba, prin Legea Imbunatatirii raselor de animale -( Die Ri

75 de firme bistriţene şi-au suspendat activitatea în ianuarie

Numărul agenţilor economici care dispar creşte încet, dar sigur, în fiecare lună. Comparativ cu anii trecuţi, când numărul persoanelor juridice era în creştere, în 2010, situaţia este una total nefavorabilă economiei din judeţul nostru.
În contextul crizei economice, a taxelor mai multe şi mai mari pe care agenţii economici trebuie să le achite la stat, bistriţenii preferă să lucreze mai degrabă sub forma persoanelor fizice autorizate sau chiar ca şi salariaţi decât să poarte corvoada deţinerii unei societăţi comerciale.