Vijelii şi caniculă

O vijelie s-a dus. Monica Iacob Ridzi şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului. După ce a alimentat săptămâni la rând rubricile de scandal din aproape toată presa scrisă, dar şi emisiunile de profil ale unor televiziuni, tânăra politiciană a coborât garda. N-a rămas, desigur, şomeră. Şi-a preluat în linişte şi pace fotoliul de parlamentar, care o menţine încă departe de gravitatea acuzaţiilor aduse, respectiv delapidare, neglijenţă ş.a.m.d.

Până când cei de la DNA îi vor stabili sau nu vinovăţia, cerând sau necerând ridicarea imunităţii parlamentare, va curge multă apă pe Dâmboviţa. Acuzele aduse protectoarei fiicei sale l-au supărat însă rău de tot pe preşedintele Traian Băsescu. Şi cum domnia sa ştie regula că cea mai bună apărare este atacul, a aplicat-o fără să clipească.

În opinia sa (fără să prezinte nicio dovadă concludentă), ziarele fac reclamă la negru diverşilor politicieni sau partide politice. Banii sunt încasaţi de publicaţii în valize şi valijoare, fără nicio formă legală, iar materialele publicitare sunt inserate drept articole. O fi ştiind preşedintele ceva, ceva din propria-i experienţă, încât vorbeşte atât de sigur pe el. Dar şi aşa mai e nevoie de dovezi, măcar o înregistrare, două acolo, ori niscaiva imagini, pentru că altfel acuzele sale rămân simple vorbe în vânt, nesusţinute de altceva decât de poziţia sa de primul om în stat.

Vijeliile cu tunete, trăsnete, ruperi de nori şi niţică grindină au fost urmate de o caniculă greu suportabilă. Ca să se mai răcorească niţel, unii lideri şi miniştri au luat-o la pas, prin ţară. Doamna Elena Udrea a cântat din fluier pe la Sibiu în faţa camerelor de luat vederi şi tot în faţa lor, în aceeaşi zonă a fost huiduită la un festival de jaz. În drum spre Timişoara, premierul Emil Boc şi-a cumpărat porumb pentru fiert, a tras cu coasa şi-a fost ţinta unui ou pe treptele primăriei oraşului bănăţean.

Comentatorii politici n-au întârziat să-şi dea cu părerea. Ei au dezaprobat plăcerea premierului de-a cosi. Poate, dacă Emil Boc şi-ar fi însoţit acest gest şi cu cuvintele de regret ale poetului Octavian Goga: „Să fi rămas fecior la plug/Să fi rămas la coasă”, zic, poate, l-ar fi înţeles…

De neînţeles a părut a fi însă preşedintele Traian Băsescu. A plecat să se răcorească tocmai la Tuşnad, la cursurile de vară pentru tineri, reînnoindu-şi şi tentativele de cucerire a electoratului maghiar. Numai că, în timpul alocuţiunii sale, unii participanţi la întâlnirea cu preşedintele ţării au afişat cartonaşe cu un singur cuvânt în maghiară şi română: autonomie.

Văzându-le, preşedintele le-a citit participanţilor primul articol din Constituţie, care defineşte statul român. În replică, a fost huiduit copios. Traian Băsescu nu s-a lăsat şi le-a mai citit participanţilor acelaşi articol de două ori, fiind, de asemenea, huiduit. Huiduielile nu l-au împiedicat să rămână zâmbitor, să se amestece în mulţime şi să facă poze îmbrăcat în laibăr unguresc.

Dându-şi cu părerea iarăşi, comentatorii politici l-au taxat pe preşedinte drept provocator. Traian Băsescu n-a fost provocator, ci subtil doar. Articolul Constituţiei care-i întărâtă atât de mult pe maghiari este nerevizuibil. Constituţia adoptată în 1991 prin referendum are primul articol şi cel referitor la limba de stat nerevizuibile, oricâte modificări i s-ar aduce. La vremea adoptării la putere era FSN-ul, actualul PSD. Aşa că, Traian Băsescu a bătut doar şaua să priceapă iapa.