TAINELE SUFLETULUI MEU

La Parva, cerul este senin şi oamenii sunt mai aproape de Dumnezeu. Stropit cu verdele crud al bradului de la munte, acest senin o sensibilizează la modul plăcut pe cea care, în clipe de linişte, aşterne pe hârtie profundele sale trăiri sufleteşti.

Octavia Gheorghe se află la cel de-al doilea volum de versuri şi scrie mereu, cu o pasiune rar întâlnită. Scrie frumos , din adâncul sufletului , punând în fiecare vers câte un strop din suferinţele sale.

Intitulate sugestiv, ,,Cuvinte din suflet’’ şi,,Tainele sufletului meu’’, aceste două volume, apărute la un interval de câteva luni , sunt emblema personalităţii sale, sunt creaţii prin care autoarea transmite idei, pune în valoare reflecţii despre viaţă, realizează imagini artistice care emoţionează.

Citind aceste versuri, descoperi că d-na Octavia Gheorghe are sufletul încărcat de sentimente nobile pe care le prezintă direct sau cu subînţeles, dar care ating coarda sensibilă a oricăruia dintre noi..

Volumul se deschide cu un număr însemnat de poezii care au un caracter religios, pornite din dragostea pentru Dumnezeu, căruia îi adresează rugăciuni pline de sinceritate, de frumuseţea gândului curat, de dorinţa binecuvântării Sale ,de care are atâta nevoie.

Dorul pentru Dumnezeu îi mângâie sufletul, îi alină suferinţa, îi dă putere şi încredere în viaţă, îi dă inspiraţie. Cuvântul biblic este omniprezent şi-l foloseşte în semn de mulţumire pentru toate bucuriile şi satisfacţiile vieţii, dar şi pentru întărirea sa fizică şi spirituală . Sunt valorificate în versuri cele mai alese virtuţi ale omului, ca răbdarea, blândeţea şi înţelepciunea, trăsături proprii Mântuitorului nostru Iisus Hristos :

,, Răbdarea este o virtute mare,

Fericit e omul ce o are’’

Nu lipsesc nici însuşirile care trebuie să-l caracterizeze pe omul credincios: evlavia, milostenia şi bunătatea , cărora le dă glas prin versurile sale. Metafora este figura de stil care dă culoare peisajului sufletesc :,,Viaţa omului este un pelerinaj pe pământ’’, ,,Fiecare om are Crucea sa’’, ,,evlavia este haina sufletului’’şi nu în ultimul rând, parabolele care împodobesc imaginile din aceste poezii.

Partea a doua a acestui volum este intitulată,, Din viaţă şi suflet’’ în care surprinde cele mai diverse aspecte ale trăirii sale.. Un imn de slavă este dedicat mamei, fiinţa cea mai dragă de pe lume , mesagerul iubirii, al speranţei şi bucuriei, fără de care ,, planeta s-ar răci’’.

Poeziile Octaviei Gheorghe sunt pline de inspiraţie şi conţinut artistic.Ele transmit mesaje din suflet către suflet, au ceva care încântă , satisfac curiozitatea şi te îndeamnă la lectură. Titluri ca : Taina durerii, Valurile vieţii,, Familia, Când în suflet am durere şi altele, sugerează puterea actului creator, dezvăluie frământările vieţii, pun în valoare spectrul larg al problemelor cotidiene.

Încercarea de a promova pastelul prin poezia ,,Parva mea’’ şi în mod deosebit prin poeziile din ciclul celor 4 anotimpuri din partea a treia a volumului, este meritorie şi poate îmbogăţi lirica peisagistică a operei sale.

O conotaţie aparte o are poezia,, Răbdarea a fost secretul meu’’, dar nu numai, pe care o dedică soţului său , Stelian, , fiindu-i alături în toate împrejurările şi îndeosebi, atunci când răutatea încearcă să le dea târcoale.

Refugiul său în lumea poeziei se datorează nu numai chemării lăuntrice, spre această artă, ci şi suferinţei pe care o îndură de mai mulţi ani, aşa cum se exprimă într-una din poezii :

,, Când durerea mă cuprinde şi puterile se frâng,

Nu mai pot gândi nimica, stau cuminte şi tot plâng’’.

Mângâierea sufletului său sunt copiii şi nepoţii pentru care găseşte numai cuvinte de dragoste şi preţuire. Nu sunt uitaţi nici prietenii necuvântători care o înconjoară şi care o simt pentru bunătatea ei sufletească.

Cartea Octaviei Gheorghe este o mărturisire de Credinţă, un simbol al vieţii sale, un mănunchi de idei şi reflecţii despre lumea de azi şi de mâine.