Stil de viață versus cancer

        Incidența globală a cancerului se așteaptă să crească substanțial în următoarele decade. Acest trend se datorează în bună parte și condițiilor legate de modificarea stilului de viață consecutiv schimbărilor economice și demografice la nivel global. Dacă doar 5-10% din totalul cazurilor de cancer se datorează unor cauze genetice, peste 90-95 % au o legatură cu factorii de mediu și stilul de viață, deci este prevenibil. O serie de factori care caracterizează stilul de viață cum ar fi fumatul, consumul de alcool, obezitatea, un anumit tip de dietă, sedentarismul, expunerea solară, stressul, etc sunt considerați drept factori de risc majori și ca urmare, subiect al prevenției primare.

      Potrivit statisticilor, aproximativ 30% din totalul deceselor se datorează cancerului, reprezentand cea de a doua cauză de deces după afecțiunile cardiovasculare. Până în 2020 se așteapta o creștere a populației la aproximativ 7,5 miliarde și o creștere a incidenței cancerului la peste 15 milioane cazuri. Și cum imensa majoritate a cazurilor are legatură cu factorii ambientali, deci unor factori influențabili, totuși, de ce se pierde lupta cu cancerul?

    Explicația rezidă în complexitatea extraordinară a biologiei umane. Aproape oricine vorbește la ora actuală despre gene ca și depozitare ale informației genetice moștenite. În realitate, "destinul" nu stă numai în informația criptată și transmisă mai departe la descendenți. Lucrurile sunt mult mai complexe și se datorează interacțiunii materialului genetic cu multitudinea de factori interni sau externi. Dacă analiza genetică ne poate furniza informații legate de riscul de a dezvolta o afecțiune, deci și cancer, în schimb nu poate determina cauza bolii. În principal aceasta este consecința interacțiunii dintre gene și factorii de mediu și nu este" condusă "exclusiv din codul genetic. Acest lucru face ca eforturile susținute de a găsi exclusiv la nivelul codului genetic soluții pentru diagnosticul, prevenția sau tratamentul cancerului să fie supraevaluate.

     Studiile observaționale au demonstrat că pentru populația migrantă neșansa de a fi diagnosticat cu o afecțiune cronică deci și cancer este determinată de factorii ambientali ai țării adoptive și nu de cei ai țării de origine. De asemenea studiile efectuate pe gemeni identici nu au acordat credit geneticii ca și cauză a apariției multor afecțiuni cronice. De exemplu, concordanța apariției cancerului mamar la gemeni identici este undeva în jur de 20 %.

    Factorii de risc ai apariției cancerului? Aici discutăm despre fumat întrucât fumatul este identificat încă din anii 60 ca principala cauză a apariției cancerului pulmonar. La ora actuală fumatul este încriminat pentru creșterea riscului a peste 14 tipuri de cancer ( pulmonar, ORL, vezica urinară, renal, ficat, pancreas, etc) și răspunzător pentru peste 25 % din totalul deceselor prin cancer și pentru aproape 90 % din decesele prin cancer pulmonar. Comparativ cu nefumătorii, bărbații  fumători prezintă un risc statistic mai mare de a dezvolta un cancer pulmonar de aproape 23 de ori în timp ce femeile fumătoare de peste 14 ori. De aici, necesitatea renunțării cât mai devreme la fumat sau implementarea unor programe educaționale care să descurajeze acest viciu în special la tineri.

      Consumul cronic de alcool crește riscul cancerelor   tractului digestiv superior, incluzând cancerele cavității orale, faringe, esofag precum și cancerele hepatice, pancreatice sau mamare. Studiile au evidențiat o creștere a riscului relativ de cancer mamar cu 7 % pentru fiecare aport zilnic de 10 grame de alcool și o crestere semnificativă a cancerului hepatic și a celui colorectal, de peste 25 %, la un aport de alcool zilnic de 50-70 grame. La ora actuală la nivel mondial nu este un punct de vedere comun asupra cantității zilnice de alcool "permise", cu alte cuvinte fără efect toxic cumulativ asupra organismului. Majoritatea experților recomandă mai degrabă consumul ocazional decât cel zilnic iar în cazul consumului zilnic, în funcție de țară, se recomandă maximum 1 bere de 500 ml / zi pentru bărbați și 330 ml pentru femei sau 2 pahare de vin pentru bărbți respectiv 1 pahar de vin pentru femei.

        Mai mult de 70 % dintre cancerele colorectale se datorează dietei. Alte cancere legate mai mult sau mai puțin direct de dietă sunt cancerele de endometru, san, pancreas, prostata, vezicula biliara, etc. O serie de carcinogeni cum ar fi nitrații, nitrozaminele, pesticidele, dioxina, aditivii și coloranții alimentari sunt ingerați odată cu alimentele native sau cele prelucrate termic.

     Este binecunoscut fapul că un consum excesiv de carne roșie crește semnificativ riscul de cancer colorectal. Studiile recente au demonstrat că un grătar pe săptămână crește riscul de cancer colorectal cu 20 % în vreme ce consumul de carne roșie friptă sau prajită zilnic, este răspunzător de creșterea cu peste 45 % a riscului.

     Consumul de carne procesată (cârnați, salam, etc.) trebuie redus dramatic, carnea procesată, prin componenta sa și prin multitudinea de aditivi cu efect carcinogen, fiind o adevarată "bombă" în condițiile consumului susținut. Studiile atestă că un consum zilnic de 50 de grame de carne procesată crește riscul de a dezvolta un cancer de colon cu peste 20%.

     Datorită riscului dovedit determinat de consumul excesiv de carne roșie sau a cărnii procesate, recomandările actuale sunt de limitare a consumului de carne roșie, înlocuirea acesteia cu carne albă (pește, fructe de mare, etc) și evitarea consumului de carne procesată.

       De asemenea, se recomandă un consum cât mai bogat de legume, fructe și cereale integrale, care contribuie la menținerea unui tranzit intestinal coerent și care, prin scăderea timpului de contact a potențialilor factori carcinogeni din bolul fecal cu mucoasă colorectală, scade riscul apariției cancerelor colorectale. În legume și fructe au fost identificați peste 25000 agenți fitochimici cu acțiune potențială împotriva diverselor cancere. Acești agenți au avantajul siguranței și în plus, acțiune multitarget la nivelul căilor patogenice de semnalizare celulară. Principalii agenți cu efect protectiv identificați în legume și fructe sunt reprezentați de carotenoizi, vitamine, antioxidanti, etc.

    Putem spune cred că, sănătatea este în mâinile noastre!