Starea şcolilor bistriţene

Instituţia Prefectului a coordonat ieri o şedinţă de lucru în care s-a analizat stadiul pregătirii instituţiilor de învăţământ pentru debutul anului şcolar 2008-2009. Alături de prefectul Szilagyi Ioan şi subprefectul Radu Tămăşoi au fost prezenţi şi conducerile IŞJ, ASP, OPC, IPJ şi IJJ, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, cel din urmă invitat pentru a prezenta stadiul achiziţiilor publice pentru programul guvernamental “Laptele şi cornul”.

Inspectorul şcolar general Mihai Mureşan a anunţat că nu există şcoli unde anul şcolar să nu poată începe din cauza lucrărilor de reabilitare sau igienizare. În instituţiile de învăţământ unde execuţia nu a fost încheiată, vor fi aplicate soluţiile din anul şcolar precedent (cursuri în două schimburi, folosirea altor săli de clasă etc.). Mihai Mureşan a menţionat că până la debutul anului şcolar vor fi verificate toate instituţiile şcolare, deocamdată fiind monitorizate 50 de locaţii.

Prefectul Szilagyi Ioan cere anchetarea primarului din Nuşeni

Prefectul Szilagyi Ioan i-a cerut ieri, în cadrul unei şedinţe de lucru, adjunctului şefului IPJ BN, comisarul Liviu Olariu, să verifice modul în care s-au derulat lucrările de reabilitare a şcolii din Viţa, comuna Nuşeni, cu trimitere directă către primarul Ioan Mureşan. “Primarul face numai prostii, trebuie verificat. Primarul de la Nuşeni este bolnav”, a declarat înaltul funcţionar public care a reclamat şi problemele funciare de la Nuşeni.

Subiectul a apărut odată cu prezentarea stadiului investiţiilor din infrastructura şcolară, inspectorul şcolar general Mihai Mureşan nominalizând patru unităţi şcolare – din Viţa, Malin, Uriu şi Matei – unde lucrările sunt stopate din cauza constructorului, SC Purcsa SRL, cu o situaţie economică şi juridică incertă.

Lucrări întârziate sau care ar necesita fonduri suplimentare sunt şi la şcolile din Budeşti şi Sânmihaiu de Câmpie. În prima situaţie, prefectul Szilagyi Ioan a cerut verificarea Primăriei Budeşti privind modul în care a gestionat lucrările de reabilitare a clădirii şcolii, în condiţiile în care instituţia riscă să rămână fără încălzire, pentru că primăria a dispus demolarea sobelor, în lipsa unei centrale termice. Verificări vor fi întreprinse şi la Sânmihaiu de Câmpie, unde sumele alocate, circa 1,2 milioane lei, nu au fost suficiente pentru finalizarea lucrărilor, deşi ar fi trebuit să ajungă chiar pentru construcţia unei şcoli noi.

Prezent la întâlnirea de lucru, subprefectul Tămăşoi a reclamat şi alte situaţii în care primarii nu au dat dovadă de spirit gospodăresc în coordonarea lucrărilor de reabilitare a şcolilor, exemple negative fiind date autorităţile locale din Ilva Mică sau Ciceu Giurgeşti.

Doar jumătate din şcolile din mediul rural pot fi autorizate

Până în prezent, doar 50% dintre unităţile de învăţământ din mediul rural îndeplinesc condiţiile pentru a fi autorizate, cu şi fără program de conformare, a anunţat directorul adjunct al Autorităţii de Sănătate Publică, Doina Petri. Potrivit acesteia, din cele 241 de şcoli din mediul rural, 121 vor fi neautorizate, în timp ce, din cele 94 de grădiniţe din comune, 26 vor fi autorizate fără condiţionări, 15 vor primi program de conformare, iar 53 vor fi neautorizate sanitar. Chiar dacă situaţia conformării la condiţiile igienico-sanitare a unităţilor şcolare şi preşcolare se îmbunătăţeşte de la an la an, ca urmare a lucrărilor de reabilitare, există însă “deficienţe de detaliu”, precizează Doina Petri, care trebuie sancţionate de ASP. Multe dintre aceste instituţii şcolare nu vor primi autorizaţie pentru că nu sunt racordate la reţeaua de apă curentă, nu au grupuri sanitare amenajate sau folosesc sobe metalice pentru încălzire. Directorul ASP le-a sugerat directorilor de şcoli să pregătească un plan de conformare pentru fiecare instituţie şcolară care să fie prezentat primarilor până la finele anului, astfel încât să fie alocate sumele necesare prin bugetul pe 2009.

Pentru mediul rural, exemple pozitive sunt Galaţii Bistriţei, Monor sau Salva (pentru şcoli), şi Cetate, Chiuza, Lechinţa, Nimigea, Rebra, Rebrişoara, Şintereag (grădiniţe). La polul opus sunt comunele Măgura Ilvei, Nimigea, Poiana Ilvei, Tiha Bârgăului unde nu există perspectiva autorizării vreunei şcoli.

În ceea ce priveşte mediul urban, 86% dintre şcoli şi 63% din grădiniţe vor primi autorizaţie de funcţionare, probleme fiind la grădiniţele amplasate la parterul blocurilor (în Năsăud), la cele unde nu se asigură apa potabilă (Năsăud şi Sângeorz-Băi).

Doar pentru o treime dintre şcoli este asigurată paza

Adjunctul şefului IPJ Bistriţa-Năsăud, comisarul Liviu Olariu, a precizat în cadrul reuniunii iniţiate de Instituţia Prefectului că doar 102 instituţii de învăţământ au luat măsurile impuse de lege pentru a asigura paza. Din cele 293 unităţi şcolare controlate, în 53 de locaţii paza este asigurată prin angajarea de personal, în timp ce în 49 de locaţii au fost amplasate sisteme video de monitorizare. Comisarul Liviu Olariu a propus ca, în sprijinul comunelor, să vină şi Consiliul Judeţean, prin alocarea de fonduri pentru achiziţionarea acestor sisteme video de pază. Un program concret de măsuri privind asigurarea pazei şi măsurilor de securitate şi siguranţă a elevilor va fi prezentat în şedinţa de miercuri, 20 august. Îmbucurător este, totuşi, faptul că numărul infracţiunilor depistate în şcoli, în primul semestru al lui 2008, este cu 23% mai mic faţă de perioada de referinţă din 2007.

Licitaţia electronică pentru “Lapte şi corn”, în septembrie

Ofertele pentru furnizarea şi distribuţia de produse lactate pentru preşcolari şi elevii din clasele I-VIII, în anul şcolar 2008-2009, se pot depune până în 25 august, ora 9, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi. Licitaţia electronică este programată, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, în 1 septembrie. Cei 38.780 de copii din ciclul preşcolar, primar şi gimnazial vor primi lapte UHT, dar şi produse lactate echivalente în proporţie de 33%, prioritară fiind distribuţia de iaurt. În cadrul şedinţei de vineri, a fost făcută precizarea că elevii nu vor mai putea primi brânză topită, deoarece conţine aditivi alimentari, chiar dacă aceştia sunt admişi de Ministerul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte produsele de panificaţie, deoarece a fost depusă o contestaţie la documentaţia de atribuire (care viza cerinţele minime de calificare privitoare la situaţia economico-financiară), calendarul licutaţiei a fost dat peste cap. Astfel, a precizat preşedintele Liviu Rusu, furnizorii din domeniu vor putea depune ofertele până în 2 septembrie, iar licitaţia electronică se va desfăşura în 9 septembrie. Preşcolarii şi şcolarii vor primi nu doar cornuri, ci şi produse de panificaţie echivalente, adică biscuiţi.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]