Sistemul de management integrat al deşeurilor …în căutarea timpului pierdut

Locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud ar putea beneficia de un sistem de management integrat al deşeurilor solide cel mai devreme în prima parte a anului 2013, adică după un an şi jumătate de la ce îşi asumase iniţial Consiliul Judeţean.
„Integrat” ar însemna ca noi să depunem selectiv, operatorul să le preia la fel, să fie duse la un depozit ecologic, la Tărpiu, unde să se aibă în vedere fie reciclarea, fie presarea lor pentru reducerea volumului, fie obţinerea compostului. Totul ar fi minunat, am avea un judeţ curat, de altfel primul care implementează un astfel de sistem la nivel naţional.
Unde suntem acum, după trei ani de la semnarea contractului de finanţare? Câteva răspunsuri a încercat să dea noul manager al proiectului, ing. Dorel Rusu (care a preluat funcţia de la Vasile Moldovan), la şedinţa Comisiei de Dialog Social, organizată de Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud.
Depozitul ecologic a fost recepţionat, dar nu este funcţional, pentru că nu a fost încă stabilit operatorul. Potrivit şefului UIP, nu mai puţin de opt oferte au fost transmise la Consiliul Judeţean (dintre care una include în asociere şi o firmă din Bistriţa), procedura de evaluare fiind una destul de greoaie. Deocamdată, nicio maşină de gunoi nu a fost descărcată la Tărpiu, timp în care depozităm pe unde putem. Adică, pe lângă fostele gropi de gunoi pe care le-am închis, le-am ecologizat, iar acum le „împuţim” din nou. Curat româneşte! Tot în licitaţie este şi achiziţionarea şi montarea acelor containere semiîngropate, pentru colectarea selectivă, care vor „împodobi” satele şi oraşele judeţului. La prelungirea termenului contribuie şi neînceperea procedurilor de achiziţii publice pentru desemnarea „gunoierului şef” al judeţului, firma care colecta deşeurile, demersul fiind blocat de dinainte de alegeri, pe fondul nemulţumirii a mai bine de jumătate dintre primari.
Întârzierile de câteva luni cauzate de înlocuirea 130.000 mc de pământ cu un volum similar de argilă (la Tărpiu, pentru că studiile geomorfologice au fost superficiale), anumite disfuncţionalităţi descoperite „forţat” la licitaţii au determinat şi corecţii financiare de peste 4 milioane lei, bani pe care nu îi vom mai deconta din fonduri europene.
„Este un sistem ambiţios, un proiect de pionierat, suntem primii care facem acest lucru. De reuşita acestui proiect depind ceilalţi de la nivel naţional. (…) Suntem într-o oarecare întârziere, o întârziere motivată. Timpul nu mai are răbdare cu noi, dar suntem pregătiţi să recuperăm tot timpul pierdut odinioară”, a remarcat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.