SGA BN: Propunem ca zona de Câmpie să fie alimentată cu apă din Acumularea Colibiţa

Ing. Petru Drăgan, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, consideră că problema alimentării cu apă din zona de Câmpie, cea mai secetoasă a judeţului, poate fi rezolvată printr-o soluţie concertată a autorităţilor guvernamentale şi judeţene. În fapt, Drăgan a propus, în cadrul Colegiului Prefectural, ca pentru locuitorii din zonele de Câmpie apa să fie dată din lacul Colibiţa, apă “cu o calitate excepţională”, după modelul în care municipiul Zalău primeşte apă din lacul Tarniţa (Cluj).

          Propunerea a fost însuşită de subprefectul Ovidiu Frenţ, care a menţionat că aceasta va fi transpusă în Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2014-2020.

          Mai mult, prefectul Ioan Ţintean a cerut ca datele cu privire la situaţia nivelului apei şi posibilităţii apariţiei fenomenului de secetă să fie anunţată şi autorităţilor locale, pentru a fi stocată apă în bazine, aşa cum se întâmplă “din Ungaria încolo”.

          Subiectul a fost dezbătut în contextul prezentării temei “Gospodărirea judicioasă a apelor gestionate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud în condiţii de secetă prelungită”, ing. Petru Drăgan menţionând că seceta este o problemă poate mai greu de gestionat decât inundaţiile.

          “Presiunile care sunt majore şi care sunt exercitate asupra resurselor de apă sunt creşterea populaţiei, dezvoltarea economică, poluarea şi schimbările climatice. Activităţile care afectează procesul hidrologic şi resursele de apă sunt despăduririle, construcţia barajelor, irigaţiile şi desecările. Noi trebuie să avem o atitudine prietenoasă faţă de natură. Mai nou, s-a devodeit că acele lucrări colosale hidrotehnice nu au adus un plus de beneficiu omenirii, ci din contră”, a punctat şeful SGA BN.

          Ing. Petru Drăgan a prezentat o statistică a variaţiilor de precipitaţii în ultimii patru ani, cu date culese de specialişti în diferite zone ale judeţului, cifre care trag un semnal de atenţie pentru viitorul acestei resurse, care nu este inepuizabilă, ba mai mult, este uşor degradabilă şi foarte greu de adus în stare de folosinţă!

          În Bistriţa-Năsăud, reţeaua hidrografică cadastrată are o lungime de 1.734 kilometri, din care pe 167 kilometri sunt efectuate regularizări, pe 43 kilometri există apărări şi consolidări de mal, în timp ce 24 kilometri de curs de apă sunt indiguiţi.

Din fericire, calitatea apei nu este o problemă în judeţ

          Ing. Petru Drăgan, directorul executive al SGA BN, a menţionat că reţeaua hidrografică din judeţul nostru nu se confruntă cu problem majore în ceea ce priveşte poluarea. “Nu sunt probleme în mod deosebit, adică poluări massive, cu concentraţii massive de metale grele sau altfel de elemente care să producă efecte dezastruoase. Apar acele elemente de poluare periodică, cum se întâmplă la Valea Mare şi Rodna, unde ne confruntăm cu un fenomen de furt de fier vechi din galeriile vechi. Se intră, se sparg acele diguri de retenţie a apelor de mină, apele de mină debuşează şi uite aşa avem problem. În ultima vreme, zona a fost mai bine controlată. (…) În rest, calitatea apei este relativ bună, nu ne-am întâlnit cu efecte de mortalitate piscicolă sau să vedem efecte asupra florei şi faunei din zonele neamenajate”, a menţionat directorul executive al SGA BN.

          Acesta a adăugat că cea mai mare problemă sunt “plutitorii”, aducă PET-urile aruncate din gospodării, dar şi alte mase plastice, situaţia având rezolvare prin funcţionarea depozitului ecologic de la Tărpiu.

          Pe calitatea apei, punctele nevralgice sunt monitorizate zilnic, a menţionat Petru Drăgan, probele fiind analizate nu doar în laboratorul SGA BN (funcţional 24/24), ci şi în cel al Aquabis.