Scrisoare deschisă domnului pastor - episcop L. Tokcs

Nu-ţi cunosc adresa, de aceea trebuie să trimit scrisoarea de faţă la un ziar. Pentru că ai putea să îmi fii fiu - după vârstă - îţi voi spune mai familiar „d-ta”. Nu ştiu câte scrisori ai primit în legătură cu volumul autobiografic: "Cu Dumnezeu pentru popor", apărut în Anglia şi nu ştiu unde poate fi cumpărat volumul. Despre el am aflat abia de curând şi am putut citi doar o pagină de introducere. M-aş bucura să mi-1 trimiţi, să-1 pot citi.

Sunt însă sigură că nu ai primit o scrisoare de la un român din străinătate, care e om de ştiinţă şi care e şi un vechi prieten al maghiarilor, (vezi prietenia mea faţă de prof. dr. Marton Gyula, faţă de profesoara mea, de 1. maghiară, Kovacs Jenone, faţă de mulţi alţi colegi universitari sau cunoscuţi, sau studenţi din Cluj şi Bistriţa).

Eu sunt pe de o parte, om de ştiinţă obişnuit cu obiectivitatea riguroasă, iar pe de alta, un om fară şovinism, şi fără sentimente de ură, faţă de naţionalităţile conlocuitoare din România sau din altă ţară (cele mai bune prietene mi-au fost: o săsoaică, o evreică, cu care am stat ani de zile la şcoală în aceeaşi bancă, şi o maghiară; tatăl meu, preotul Vasile Tătar, mă educase în sprijinul aprecierii valorii omului, nu al diferenţierii după neam şi rasă).

Cum te-am cunoscut, fără să te fi întâlnit personal:

1.Din reportajele postului de radio "Europa liberă" - post pe care l-am apreciat înainte de revoluţie, - ca şi din cele de la TV germană am putut afla din primele zile ale revoluţiei că enoriaşii d-tale maghiari s-au împotrivit mutării d-tale forţate într-alt oraş, iar românii din Timişoara - care au dovedit în mod strălucit lipsa de şovinism a românului - te-au apărat cu trupurile lor!

2.În seara de 22 dec. cred, la emisiunea în I. maghiară "Voice of America" am surprins interviul cu fratele d-tale din Canada, care s-a exprimat în felul următor: "comportarea românilor în apărarea fratelui meu a fost minunată şi colaborarea românilor cu maghiarii contra dictaturii e nemaipomenită. El (adică d-ta) e sănătos şi în siguranţă." Astfel aflam că zvonurile despre bătăi, schingiuiri etc., nu erau adevărate, şi dumneata erai în siguranţă şi sănătos. Nu aşa a fost însă cu românii din Timişoara, care te-au apărat, şi nici cu revoluţionarii din Bucureşti. Mii au murit, au fost răniţi, au fost mutilaţi.

3.La TV germană s-a transmis un interviu al d-tale în care vorbeai cu căldură şi cu obiectivitate despre protecţia ce ţi-a fost acordată din partea românilor şi era arătat soldatul Petre, care păzea şi la uşa d-tale ca nu cumva să ţi se întâmple ceva. Era o imagine mişcătoare şi plină de umanism. Era o dovadă în plus a vechiului umanism, toleranţei, şi simpatiei românilor faţă de minoritari.

4.Eram atât de entuziasmată încât plecând în februarie la mama, 1990, am căutat ore întregi volumul "Petofi Oszeskoltemenyei", carte foarte frumos legată, ce o primisem în clasa a 3-a de gimnaziu-polgari la Bistriţa Năsăud, de la prof. Kovacs, ca premiu I la învăţătură. Voiam să ţi-o trimit, dar n-am găsit-o. Dacă aş găsi-o acum, NU ţi-aş mai trimite-o. Şi îţi spun de ce:

5.Interviurile d-tale s-au schimbat profund, după ce ai fost în vizită în Ungaria şi ai primit diferite distincţii. Iar ceea ce ai spus în USA - am aflat doar fragmentar - m-a şocat şi revoltat. Nu atât pentru părtinirea cu care vorbeai acum şi pentru schimbarea totală a celor spuse în interviurile anterioare, ci pentru că un PREOT nu e voie " să folosească numele lui Dumnezeu în deşert"- cum spune o poruncă din cele 10.

6.Şi mai mult: El nu poate fi luat ca martor la păreri subiective, pline de ură şi întru totul nedrepte, adesea încărcate de inexactităţi ce duc până la totale neadevăruri. Voi cita doar câteva ce le găsesc pe pagina din Introducere:

a.Citat: " Dacă vreţi să înţelegeţi mai bine povestea care vă este relatată în această carte, luaţi o hartă a ţării în care trăiţi: rupeţi două treimi din ea şi daţi aceste două treimi unei ţări vecine". Cum adică? D-ta te simţi în Ungaria habsburgică şi consideri că Transilvania s-a dat României?

ADEVĂRUL ESTE: Transilvania NU a fost dată, ci a fost luptată cu arme şi cu jertfe de sânge omenesc, precum şi prin plebiscit şi prin meritul majorităţii de totdeauna a populaţiei ei - noi zicem de 2 mii de ani - voi de câteva sute de ani. DECI INEXACTITĂŢI.

b.După căderea Habsburgilor, imperiul s-a divizat prin lupta multor naţionalităţi, astfel că cele "2 treimi" au revenit cehoslovacilor, iugoslavilor şi românilor. Deci nu doar românilor. DECI INEXACTITĂŢI.

c.Citat: "Mai imaginaţi-vă de asemeni că vecinii dumneavoastră se angajează într-un proces de asimilare forţată, de strămutare în masă a populaţiei, de interzicere a limbii dumneavoastră şi în cele din urmă, de distrugere sistematică a majorităţii satelor şi a unei mari părţi din moştenirea culturală şi arhitectonică a oraşelor. "

Cum aceasta? Când s-au întâmplat asemenea lucruri maghiarilor din

România? .

În regat? NU. În dictatură? NU. Adevărul este: românii nu numai că NU au asimilat forţat pe unguri sau pe germani, ci până şi sub dictatură aceştia au avut drepturi privilegiate faţă de români. Spun aceasta pentru că: la facultate nu intrau mulţi români, dar datorită procentelor, intrau minoritari. În şcoli existau trei secţii; şi fiecare învăţa totul în limba lui maternă. La universitate, în instituţii, la UTC, în partidul comunist, la securitate, în armată etc., erau mulţi, chiar foarte mulţi maghiari. Colegele mele maghiare şi germane, NICI UNA nu a fost îmbolnăvită la securitate, nu a fost dată afară ca duşmancă de patrie etc., ca şi mine. Şi fiecare putea să se dezvolte ştiinţific fară oprimări. Eu, românca, am fost împiedicată de lupta de clasă să primesc un post la Institutul de Lingvistică, sub motiv, că sunt fiică de preot român (secretarul Negulescu a zis: „Academia nu e instituţie de binefacere pentru fiicele de preoţi români" - deşi câştigasem, prima, toate probele de specialitate. În comisie era prof. Marton

Gyula, care s-a revoltat de această nedreptate. Nici una dintre colegele mele minoritare nu a trebuit din cauza nedreptăţilor să-şi părăsească ţara, ca şi mine. Şi preoţii germani şi maghiari nu au fost exterminaţi ca cei români, ca şi tata de exemplu sub regimul comunist.

Eu am lucrat şi 8 ani la un liceu cu 3 secţii, şi nici vorbă de oprimarea limbii materne. Fiecare învăţa totul în limba română, germană sau maghiară. Ceea ce era UNIC în ţările aşa-zis socialiste.

Satele maghiare NU au fost distruse de planurile ceauşiste, ci cele româneşti. Deci, câte inexactităţi strigătoare la cer!

7. Să privim însă la minoritatea germană din Ungaria: germanii şvabi NU avut voie nici măcar să înveţe la liceu limba germană, neexistând deloc şcoli cu secţii germane. Ia cere reportajul: "Cum moare o minoritatea”, TV germană III de acum câţiva ani, şi vei afla din gura germanilor din Ungaria cum, după cel de al doilea război mondial, li s-a pus în vedere din partea autorităţilor maghiare: fie să se maghiarizeze, fie să plece. Dar oare pe maghiarii din România i-a alungat cineva'? NIMENI. Ei şi-au putut desfăşura cultura şi limba timp de peste 70 de ani în Transilvania şi în România nu au fost niciodată discriminaţi la posturi etc. Dar în Ungaria mai ales, germanii şi românii de frică şi acum vorbesc ungureşte, în familie. În schimb in România, în judeţele Harghita etc., maghiarii şi acum ameninţă pe românii conlocuitori că-i alungă, dacă nu vorbesc ungureşte. Unde ai mai pomenit dumneata într-o ţară democratică să fie limba oficială a ţării scoasă din uz într-o regiune? Şi unde ai mai pomenit d-ta într-o ţară democratică să se facă partide pe etnii şi maghiarii să aibă atâţia reprezentanţi în parlament şi în senat? Nicăieri în afara României! Şi unde ai mai pomenit d-ta să fie înlocuit steagul ţării şi imnul ţării cu alt steag şi alt imn? Nicăieri în afară de România.

8.Citat: "Evenimentele din această carte se petrec în Transilvania, acum parte componentă a României, dar istoriceşte parte componentă a Ungariei. Nici o altă ţară din lume, în epoca modernă, nu a pierdut două treimi din teritoriul ei în favorul vecinilor". Cum asta? A existat Ungaria, şi brusc a pierdut 2 treimi din teritoriu? GREŞIT. A existat Austro-Ungaria şi teritoriile acestui stat au fost luptate şi pierdute în lupte. În plus, românii au luptat pentru eliberarea Ungariei şi Budapestei în două războaie mondiale (1918, 1944), dar n-am auzit să fi avut pretenţii teritoriale de învingători asupra învinşilor! (Se ridicase la Budapesta un monument pentru eroii români morţi pentru Ungaria, l-or fi dărâmat, oare?). Românii au păstrat doar pământul ce-i revine României de drept şi nimic mai mult.

Închei cu o întrebare: oare ce măsuri ar fi luat ungurii din Ungaria dacă germanii sau românii din Ungaria ar fi smuls steagul unguresc şi l-ar fi înlocuit cu ale lor sau în loc să intoneze imnul unguresc "(Isten ald meg a Magyart)" ("Doamne binecuvântează pe maghiar ") ar fi intonat cântece naţionale române sau germane? Sau dacă pur şi simplu, acest imn, care îi exclude din "bunăvoinţa" lui Dumnezeu şi a ţării, nu 1-ar fi cântat?

Zici că "Deşteaptă-te române" e intens naţionalist. Dar nu cuprinde excluderea prietenilor şi a minorităţilor! Nu se spune nicăieri "Doamne binecuvântează pe român " ca să-l cânte maghiarii sau germanii! Pe când imnul maghiar presupune fie că toţi sunt maghiari, fie că ceilalţi sunt excluşi. În România maghiarii îşi dezvoltă de peste 70 de ani nu numai cultura şi tradiţia, ci şi limba. Unde mai găseşti într-o ţară democratică emisiuni la TV unde să nu fie majoritatea emisiunii în limba ţării? Şi textul minoritar să nu fie tradus măcar? Nicăieri în afara României.

D-ta, care eşti atât de umblat prin lume, ai găsit în USA, Canada etc. învăţământ total în limba indienilor, sau a spaniolilor, sau a maghiarilor? Ai găsit universităţi cu altă limbă de predare decât cea a ţării respective? Nu, nicăieri. Dar în Ungaria? Nici acolo. Numai în România. Şi totuşi românii sunt cei răi şi cei intoleranţi. Iar "Vatra românească" înfiinţată pentru a proteja de maghiarizare pe românii majoritari şi a protesta că şcolile cu secţii unde învăţau alături în bună înţelegere, au fost desfiinţate şi ungurii au cerut şcoli exclusiv maghiare, alungând copiii români şi pe profesorii români, zic "Vatra românească" e acuzată de şovinism?! Oare cine a dezamăgit pe cine? Românii şi-au jertfit viaţa şi pentru maghiari şi, drept mulţumită d-ta şi fraţii d-tale - unii dintre ei, că nu toţi sunt şovini şi nedrepţi, că există şi maghiari cinstiţi şi corecţi - aţi alungat pe români din şcoli ? Dorind izolare în loc de colaborare frăţească! Dorind despărţire, în loc de unire frăţească, dorind dezintegrare, în loc de integrare ca în orice ţară democratică. Asta e dorinţa de pace a unui preot care cheamă drept martor pe Dumnezeu? Asta e dorinţa de bună convieţuire cu românii care te-au apărat?

Te rog să mă crezi: la 24 mai 1991 am călătorit din Germania până în Ungaria cu un maghiar mai tânăr, care nu ştia decât maghiara. Imediat m-am oferit să-i fiu translatoare la graniţa Austriei, unde avea probleme. Apoi, ca să îi fac plăcere, mi-am adunat din amintire bruma de cunoştinţe de limbă maghiară, ce le mai am şi am stat de vorbă, ca doi prieteni despre necesitatea colaborării civilizate şi paşnice dintre Ungaria şi România. Şi ştii ce a zis? Fără să te fi pomenit eu cu un cuvânt? "Tokes e un om rău". Şi a mai zis altă ocară, pe care nu o repet.

Mă întreb atunci: în cartea de mai sus ai vorbit ca un şovin din Ungaria, dar iată că oamenii de rând, din Ungaria nu te acceptă! La ei acasă! Poate ştii d-ta de ce?

PREZENTĂ LA DATORIE

Heidelberg A.T.

N.n. Doamna dr. dr. ANA TĂTAR ne ajută, prin scrisoarea de mai sus, să ne reamintim cum era perceput episcopul L. Tokes în anii de început ce au urmat momentului 22 decembrie 1989. Domnia sa locuia la Heidelberg şi rezona cu tot ce se petrecea în România. De aceea am socotit util să publicăm din volumul II al ciclului „PREZENTĂ LA DATORIE” această scrisoare datată 04.07.1991.

„R”