Ne plac maghiarii noștri așa cum sunt

Recent, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie din Cluj-Napoca dat publicității un sondaj de opinie, care surprinde prin concluziile pe care le implică. Ne-am obișnuit, în ultimii 20 de ani cu discursul victimizat și plângăcios al unor lideri maghiari, care au acreditat constant ideea că poporul român este profund hungarofob. În plus, dacă vreodată ți-ai exprimat dezacordul față de unele tendințe separatiste sau revizioniste maghiare, ești etichetat pe viață ca șovin, antimaghiar etc., astfel fiind posibile poziții halucinante precum contestarea la groapă a poetului Adrian Păunescu. Iată că, o întrebare simplă adresată românilor dinamitează campania dusă de politicienii fără scrupule: 70% dintre românii din Transilvania au declarat că îi apreciază pe concetățenii lor, etnici maghiari. Deci, nu numai că nu îi urâm pe unguri, ci îi și apreciem, ceea ce înseamnă că le recunoaștem valoarea umană și ne socotim norocoși să îi avem drept vecini.

Firește, românii nu sunt proști și fac deosebirea între calitățile genuine ale maghiarului din apartamentul sau casa de alături și mașinațiunile și urzelile politice, atît din România, cât și de la Budapesta. Apreciem maghiarii, dar nu și modul în care se încearcă manipularea lor ca masă electorală: același sondaj arată că 50% dintre intervievați nu agreează acordarea cetățeniei ungare, în masă, conaționalilor din România, iar peste 50% consideră că relațiile interetnice din Transilvania se vor altera, din cauza acestui proces.

Putem învăța câteceva de la popor, care vorbește uneori prin sondaje, alteori prin vot și alteori prin revoluții. Chiar dacă cei care ne conduc se fac că nu văd pericolul unei situații în care vom avea câteva sute de mii de cetățeni ungari în inima țării, oamenii văd, simt și, deocamdată, vorbesc atunci când sunt întrebați. Să nu îi ignorăm! Nu îi ignorați, stimați politicieni, din coaliția guvernamentală sau din opoziție. Căci această situație de o gravitate fără precedent nu a fost denunțată nici de opoziție, care pare că așteaptă doar să ia locul celor de la putere și să continue greșelile lor.