Sărbătoarea cireşelor de la Măluţ, sub semnul Centenarului Marii Uniri. Sava Negrean Brudaşcu, preşedintele Radu Moldovan şi prefectul Ovidiu Frenţ, alături de măluţeni

Sărbătoarea cireşelor din satul Măluţ (comuna Braniştea), devenită tradiţională, a debutat prin Sfânta Liturghie oficiată în faţa noii biserici de către un sobor de preoţi: Ilie Cira – stareţul Mănăstirii Bichigiu, Adrian Bejan – parohul din Braniştea şi preotul gazdă, Dumitru Ştir. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de stareţul Mănăstirii Bichigiu, cuvânt ascultat cu mare atenţie de cei prezenţi.

         După-masă, începând cu ora 14.00, o mare parte dintre săteni, alături de oaspeţi din localităţile învecinate şi de mai departe, s-au întâlnit în Grădina lui Matei, acolo unde, de peste 20 de ani, au loc manifestările cultural-artistice prilejuite de sărbătoarea satului.

         Manifestarea din Grădina lui Matei a început prin intonarea Imnului naţional, după care corul bisericii, sub bagheta profesoarei Voichiţa Pop, a interpretat, într-un mod cu totul deosebit, cele două variante ale Imnului Măluţului, Măluţul fiind, după ştiinţa noastră, singurul sat din ţară care are imn propriu. Corul, format din elevi, salariaţi, pensionari, printre corişti aflându-se şi viceprimarul Cornel Săsărman, a interpretat la modul superlativ Imnul Măluţului, autorii acestuia fiind Pompei Pop Măluţanu şi Vasile D. Moraru, pe muzica unui alt renumit măluţan, profesorul de muzică Gavrilă Câmpan. Amfitrionul manifestării, cel care s-a implicat ani de-a rândul în reuşita sărbătorii, a fost preşedintele Fundaţiei „Daciana”, ing. Gavril Mureşan, care a salutat prezenţa la sărbătoare a preşedintelui Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan, a prefectului – Ovidiu Frenţ, a primarului comunei Braniştea – Martonoş Tamas, a viceprimarului Cornel Săsărman.

         Preşedintele Moldovan şi prefectul Frenţ au transmis felicitări organizatorilor, măluţenilor, celor care păstrează o veche şi frumoasă tradiţie, de a se întâlni, an de an, aici, în satul natal. Şeful administraţiei judeţene a apreciat în mod cu totul special frumuseţea şi calitatea interpretativă a coriştilor care, a spus acesta, merită toată aprecierea.

         Şi de această dată, Fundaţia „Daciana” a acordat diplome şi premii măluţenilor care s-au remarcat în diferite domenii de activitate. Jurnalistul Traian Săsărman, cel care se dedică de mulţi ani în reuşita sărbătorii de la Măluţ, a citit lista celor premiaţi,  a vorbit la superlativ despre meritele fiecăruia dintre premiaţi, diplomele fiind înmânate de preşedintele Emil Radu Moldovan şi de viceprimarul Cornel Săsărman, care s-a implicat trup şi suflet, atât el, cât şi familia, pentru ca ediţia din acest an să se desfăşoare la un nivel corespunzător. Astfel, au fost gratulaţi cei care au împlinit 50 de ani de căsnicie: Săsărman Ioan şi Florica, Săsărman Ioan şi Rozalia, Taloş Aurel şi Cristina, Bindea Ion şi Ana, Bindea  Sever şi Aurelia, Bindea Aurel şi Rozalia şi Bindea Iacob şi Maria. Cei mai în vârstă săteni omagiaţi de comunitate au fost: Constantin Pintea, un specialist în pomicultura, cel care de-a lungul anilor a altoit sute de mii de pomi, iar la femei Filuca Săsărman şi Roza Bindea, care au împlinit 92 de ani. Personalitatea satului – post-mortem a fost declarat scriitorul Pompei Pop Măluţanu, autorul Imnului şi al unor poezii recitate de cei prezenţi. Reţinem următoarele versuri: Din Grigoroi până-n Dolina/ Din Brăzdătură până-n Laz/ Mi-e dor să calc desculţ cărarea/ În scurta clipă de răgaz. În acest context au fost amintiţi şi alţi măluţeni trecuţi la cele veşnice: prof. inspector Vasile Săsărman, finanţistul Iacob Taloş, biologul Ioan Mureşan, doctorul şi scriitorul Gavrilă Mureşan.

         Gospodarul satului a fost ales, de către juriu, în persoana zootehnistului Vasile Câmpan Sile, cel care are în propria ogradă un adevărat sector zootehnic, aprovizionând cu lapte un foarte mare număr de consumatori. Alin Palalogos a fost declarat „omul de ajutor”, un om pentru oameni, un gospodar desăvârşit, are o livadă de pomi fructiferi, a accesat Programul guvernamental pentru tomate, promiţând că în câteva zile va ieşi cu roşii proaspete în piaţă.

         Satul Măluţ are meseriaşi cu mâini de aur, printre aceştia, de astă-dată, au fost premiaţi Daniel Săsărman şi Lucian Pop (primarul), cum este foarte cunoscut, cel care în momentul de faţă are comenzi pentru China , cu mobilier pentru copii. Mama eroină Iulia Seserman are cinci copii şi se îngrijeşte de creşterea şi educaţia lor. Din păcate, satul Măluţ, ca şi alte aşezări rurale, îmbătrâneşte, şcoala este pustie, doar câţiva preşcolari mai întreţin atmosfera de odinioară.

         În urmă cu câteva luni, în Măluţ, a avut loc un accident de circulaţie, un biciclist a fost lovit de un autoturism. Alarmat de agitaţia de afară, plutonierul Paul Seserman a ieşit din casă şi, realizând ce s-a întâmplat, a acordat primul ajutor victimei, a solicitat sprijinul colegilor prin numărul 112. Pentru gestul făcut, Paul Seserman a fost declarat salvatorul zilei primind Diploma ce i se cuvine din partea Fundaţiei „Daciana”.

         Iacob, Rareş şi Mircea Bindea şi-au amenajat un adevărat paradis în curtea şi grădina casei, pentru care au fost declaraţi câştigători la acest capitol, primind Diploma pentru „Paradisul din ogradă”. Cea mai performantă livadă îl are ca proprietar pe Ioan Bindea – Boierul, o livadă model de pomi fructiferi. Exista în urmă cu mulţi ani un obicei ca la naşterea, botezul sau căsătoria tinerilor să fie plantaţi  cireşi spre aducere aminte. Aşa a devenit Măluţul un sat pomicol. Din păcate, tradiţia nu mai există. Gabriel Hoha este cel mai priceput şi renumit legumicultor, produsele acestuia fiind de calitate foarte bună. Se spune că Măluţul este un dar al Someşului şi, ca atare, Someşul este „împânzit” de pescari. Cel mai „norocos” dintre aceştia a fost ales în persoana lui Vasile Pop – Liuc. Au mai primit diplome de aleasă preţuire şi recunoştinţă Grupul Cireşarilor şi Corul Măluţului.

         Ediţia din acest an a sărbătorii de la Măluţ s-a desfăşurat sub semnul Centenarului Marii Uniri. Cum arăta Măluţul în urmă cu 100 de ani şi care a fost contribuţia acestuia la înfăptuirea Unirii celei Mari, spunea în cuvântul său inginerul Gavril Mureşan. În 1918, Măluţul avea 100 de case cu 630 de suflete. Abia se terminase primul Război Mondial şi acest sat de sub râpă a avut o contribuţie importantă. Au fost mobilizaţi 104 bărbaţi, au murit 14, au fost 8 invalizi, 3 dispăruţi, 78 văduve şi 18 orfani. O delegaţie a Măluţenilor a participat, la Alba Iulia, din 1918, atunci când s-a hotărât Unirea cea Mare. Din delegaţie a făcut parte primarul Gavrilă Câmpan, preotul Vasile Câmpan şi Alexandru Şandor. Despre primarul Câmpan se poate spune că a fost un gospodar harnic, un mare patriot şi de ajutor sătenilor, a trăit între anii 1880 – 1955 şi, împreună cu preotul Vasile au fost pilonii care au însufleţit pe măluţeni şi au fost în fruntea lor la bucuria Unirii celei Mari. Întorşi acasă, delegaţia a fost primită la Strajă de tot satul. Atunci s-a constituit detaşamentul de gărzi naţionale, în fruntea cărora a fost ales Alexandru Şandor, iar primarul, preşedinte al Comitetului sătesc.

         Şi de astă dată, a fost prezentă la sărăbtoarea satului Măluţ îndrăgita interpretă de juzică populară Sava Negrean Brudaşcu, care a primit îndelungi aplauze, fiind apreciată pentru mesajul patriotic transmis prin cântecele sale. De fapt, îndrăgita interpretă este prezentă de foarte mult timp la fiecare dintre ediţiile sărbătorii de la Măluţ. Au mai evolut pe scena din aer liber intrepreţi şi dansatori ai Centrului Judeţean pentru Cultură din Bistriţa, evoluţiile acestora fiind, de asemenea, foarte mult gustate de cei prezenţi.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]