A doua zi de Paști, Mitropolitul Andrei a binecuvântat Biserica de lemn din incinta Muzeului Județean! Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, pentru președintele Emil Radu Moldovan!

În a doua zi a Sfintelor Paști, luni, 6 mai 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor bistrițeni. Este deja o tradiție ca în fiecare an, în a doua zi de Paști, ierarhul să se afle în cel de-al doilea județ al Eparhiei, pentru a aduce și credincioșilor de aici bucuria Învierii Domnului.

Cu acest prilej, Părintele Mitropolit Andrei a binecuvântat Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din incinta Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, unde se află din anul 1998, fiind construită la Căşeiu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În continuare, pe un podium special amenajat în proximitatea bisericii monument istoric, Înaltpreasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici.

Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, starețul Mănăstirii Nușeni – arhimandritul Paisie Iloaie, protopopul de Bistrița – preotul paroh Alexandru Vidican (Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Bistrița), preotul paroh Nicolae Feier (Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Bistrița), preotul paroh Vasile Beni (Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt” din Bistrița), preotul Emanuel Vidican – secretarul Protopopiatului Bistrița, preotul pensionar Simion Bretfelean și preotul pensionar Liviu Șugar.

După citirea pericopei evanghelice, pornind de la îndemnul Înțeleptulului Solomon, care, în Cartea Pildelor, capitolul 22, versetul 6, zice: „Deprinde-l pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă și chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea”, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură despre importanța catehetică a sărbătorilor și a slujbelor în educarea tinerei generații.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Bisericii „Coroana”,  dirijată de prof. Rozalia Fucă-Tomescu. La chinonic, interpreții de muzică populară Alexandru Pugna și Camelia Pașca Suciu au interpretat pricesne.

La finalul slujbei, pentru implicarea activă în viața Bisericii și a comunității, în semn de prețuire și recunoștință, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Andrei a acordat „Crucea Patriarhală” pentru mireni, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan. De asemenea, tuturor copiilor și tinerilor prezenți, ierarhul le-a oferit cărți duhovnicești.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența a numeroși credincioși bistrițeni, precum și a oficialităților locale, județene și centrale, în frunte cu Secretarul de Stat pentru Culte, domnul Ciprian Vasile Olinici.

De organizarea evenimentului liturgic s-au ocupat clericii de la Biserica „Coroana”, cel mai vechi monument istoric din municipiul Bistriţa (secolul XIII). În cadrul lăcașului de cult își desfășoară activitatea trei parohii: Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, avându-l ca paroh pe preotul Alexandru Vidican – protopop de Bistrița, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, avându-l ca paroh pe preotul Nicolae Feier și Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, păstorită de preotul paroh Vasile Beni.

Scurt istoric

În incinta Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud se află, din anul 1998, o biserică de lemn, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în localitatea Căşeiu, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Tot de atunci datează şi pictura murală a bisericii, aparţinând zugravilor de la Nicula, păstrată într-o proporţie extrem de mică, din cauza strămutărilor şi reasamblărilor repetate. Uşile împărăteşti ale iconostasului sunt păstrate acum la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, vrednicii credincioşi din Căşeiu, care beneficiau la acea dată de o biserică de zid, au vândut lăcaşul de cult enoriaşilor din Chiuieşti. Călătoria bisericii nu se încheie aici. La rândul lor, în 1894, chiuieştenii o dau celor din Leurda care o vor utiliza ca biserică de parohie, cel mai probabil, până în perioada interbelică. Ieşită din folosinţă, biserica s-a degradat.

În 1998 s-a găsit soluţia salvatoare pentru bisericuță. Graţie strădaniei directorului de atunci, Gheorghe Marinescu, biserica a fost transferată în curtea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, aflat în subordinea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, unde a suferit un amplu proces de restaurare. Lucrările de conservare şi restaurare din ultima perioadă au fost coordonate de  actualul manager, George Alexandru Gavrilaş.

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului