Premieră: Un beclenar pe coperta prestigioasei reviste americane SCIENCE

Prestigioasa revistă americană Science (Ştiinţa), a publicat în ultimul său număr din 16 Martie 2012 un important articol ştiinţific al unei echipe de cercetători elveţiano-italiană, al cărui prim autor este cercetătorul român dr. ing. Claudiu V. Falub. Datorită importanţei acestei descoperiri, articolul a fost deasemenea selectat să fie prezentat pe coperta cunoscutei reviste, fapt care este o premieră românească absolută.
Articolul intitulat "Scaling Hetero-Epitaxy from Layers to Three-Dimensional Crystals" (Extinderea Heteroepitaxiei de la straturi subţiri la cristale tridimensionale) prezintă o metodă revoluţionară prin care materiale semiconductoare extrem de importante în electronică, telecomunicaţii şi industria calculatoarelor, cum ar fi de exemplu germaniul (Ge), galiu-arseniul (GaAs), pot fi obţinute în stare perfectă (fără defecte) atunci când sunt crescute pe nişte piloni foarte subţiri (de aproximativ 100 de ori mai subţiri decât firul de păr) ce sunt gravaţi în substratele de siliciu. În felul acesta, în locul straturilor semiconductoare cu performanţe electronice deteriorate din cauza multor defecte şi fisuri, folosite până în prezent în industrie, se vor putea folosi substrate ieftine de siliciu acoperite complet cu cristale perfecte a caror performanţe sunt mult îmbunătăţite. Senzaţional şi pentru prima dată în lumea ştiinţifică este faptul că aceste cristale semiconductoare, deşi se apropie foarte mult unele de altele, nu se ating. Acest lucru permite ca variaţiile de temperatură (de ordinul sutelor de grade Celsius), prezente in dispozitivele electronice, să nu afecteze performanţele acestor cristale, la fel cum de exemplu şinele de tren nu se curbează de la vară la iarnă din cauza spaţiului dintre acestea. Se aşteaptă ca această descoperire să aibe un impact foarte mare, în mod special la aplicaţiile unde se necesită filme semiconductoare cu grosimi de zeci de micrometri, grosimi ce nu s-au putut obţine niciodată până acum. De exemplu, celulele fotovoltaice cu randament ridicat de conversie a energiei solare, detectoarele de radiaţii X de înaltă rezoluţie pentru medicină, detectoarele de particule elementare folosite în fizica nucleară, sau dispozitivele electronice de putere, vor putea fi construite direct pe substrate ieftine si abundente de siliciu.
Science este o revistă americană de ştiinţă înfiinţată în anul 1880 de către americanul Thomas Edison, inventatorul fonografului, al aparatului de filmat şi al becurilor de iluminat. Science, publicată săptămânal la Washington, este cea mai răspândită revistă de ştiinţă şi considerată cea mai prestigioasă revistă ştiinţifică din lume. In Science se publică cele mai importante descoperiri ale umanitaţii din diverse domenii ale ştiinţei, cum ar fi medicina, biologia, chimia, fizica, robotica, inteligenţa artificială, informatica, astronomia, astrofizica, etc. Articolele publicate aici au un impact mare asupra societaţii şi tocmai de aceea concurenţa de a publica aici este acerbă. Anual, peste 11.000 de articole ajung la Science, din care doar 800 văd lumina tiparului.
Ultima dată când un articol de fizică a fost prezentat pe coperta revistei Science (numărul din 12 August 2011), acesta a aparţinut lui Konstantin Novoselov, de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, laureatul premiului Nobel la Fizică din 2010 pentru descoperirea grafenului, o variantă bidimensională a grafitului .
Dr. Claudiu Falub, născut în Beclean, şi absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, promoţia 1995, a obţinut un masterat la Institutul Politehnic Federal din Lausanne (EPFL, Ecole Polytechnique Federale de Lausanne), Elveţia, în 1996 şi titlul de doctor la Universitatea de Tehnologie din Delft (TU-Delft, Technische Universiteit Delft), Olanda, în 2002. După doctorat, Claudiu a lucrat ca şi cercetător postdoctoral, colaborator ştiinţific şi cercetător asociat la importante instituţii ştiinţifice din Elveţia: Institutul Paul Scherrer (PSI, Paul Scherrer Institut, 2002-2005), EPFL (2005-2007) şi Empa (Eidgenössische Materialprüfungs- und Forschungsanstalt, 2007-2010). Din 2010 Claudiu este cercetător principal al renumitului Institut Politehnic Federal de Tehnologie din Zürich (ETHZ, Eidgenössische Technische Hochschule Zurich), Elveţia, de numele căruia sunt legaţi 21 de laureaţi ai premiului Nobel, printre care Albert Einstein şi Wolfgang Pauli.