Pr. Vasile Beni: Misiunea preotului este de a-l apropia pe om de Dumnezeu. Dar cum?

Evanghelia acestei Duminici ne înfăţişează chemarea de către Iisus a primilor săi ucenici care erau pescari şi care, lăsând toate, au mers după Dânsul, fiind martori ai propovăduirii Evangheliei, dar şi a vindecării de către Iisus a toată boala şi neputinţa din popor.
Acesta este textul Evangheliei, pe scurt, pe care-l găsim în Evanghelia după Matei, în cap. 4, 18-23 şi care ne oferă posibilitatea de a reflecta asupra importanţei pe care a avut-o şi o are preotul.
Din studiile făcute asupra religiilor din lume reiese că n-a existat popor fără concepţie şi organizaţie religioasă în fruntea căruia se aflau persoane care făceau legătura între popor şi divinitate.
La geto-daci, credinţa era în zeul Zamolxis, căruia, din cinci în cinci ani, obişnuiau să îi aducă ca jertfă o viaţă de om, a celor mai frumos şi mai bun, pe care îl aruncau cu faţa în sus spre a cădea în vârful unei suliţe.
În Vechiul Testament se aminteşte de preoţia lui Melchisedec, preoţia leviţilor, după rânduiala lui Aaron şi preoţia împărătească sau generală a întregului popor ales Israel. În capitolul 17 de la Numeri ni se arată cum Dumnezeu a ales seminţia lui Aaron, a rânduit felul sfinţirii şi jertfele şi că nimeni nu poate sluji ca preot de nu va fi chemat de El.
În Noul Testament, în Evanghelia Duminicii ni se descrie cum Mântuitorul şi-a chemat primii ucenici, pe care i-a înzestrat cu puterea de a ierta păcatele, le-a dat porunci să boteze şi să-i înveţe pe oameni, precum El i-a învăţat pe ei.
Sf. Nil Ascetul spunea că dintre toate lucrurile, cel mai greu e să conduci suflete, iar preoţia mai mult decât orice slujire de pe pământ se face cu omul pentru om, se operează pe om şi în special pe sufletul lui. De aceea, misiunea preotului este să-l caute pe om şi să-l apropie de Dumnezeu. Dar cum? Cel puţin trei ar fi mijloacele prin care preotul, după ce l-a aflat pe credincios să-l poată păstra în legătură cu Dumnezeu.

1. Propovăduirea adevărurilor de credinţă
Dumnezeu s-a descoperit pe sine, ne-a descoperit voia Sa, legile şi adevărurile Sale, iar acest lucru trebuie să-l transmită credincioşilor, iar aceştia să îl înţeleagă.
Iar cheia succesului constă în cel puţin două lucruri:
a. râvnă: un imbold lăuntric, trebuie să fie torţa aprinsă care duce foc în suflete; şi b. conştient, să fie conştient că Hristos a pus pe culmile istoriei, ca pe un far luminos, ca învăţătura transmisă să strălucească până la mari depărtări.
Pentru că obligaţia preotului semănător al cuvântului lui Dumnezeu este de a secera suflete pentru împărăţia lui Dumnezeu.

2. Oficierea Sfintelor Taine
Prin Sf. Taine şi Sf. Liturghie, preotul lucrează împreună cu Dumnezeu la sfinţirea şi mântuirea sufletelor pentru împărăţia cerurilor.
În faţa mesei Sf. Altar, preotul este asemenea proorocului Sf. Ilie, care a pogorât foc din cer, dar el se roagă să vină harul Sf. Duh, care face pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Fiului lui Dumnezeu.
În timpul Sf. Liturghii, preotul nu mai este socotit printre oameni ci împreună slujitor cu îngerii, iar sfinţenia preotului face posibilă sfinţenia oamenilor.
Preotul trebuie să fie un teolog atent la semnele timpului, iar Taina Spovedaniei cere iscusinţă şi artă creştină pentru a ţi-l putea face pe penitent prieten, pentru că menirea lui, a preotului este de extinde împărăţia lui Dumnezeu pe pământ.

3. Conducător al credincioşilor pe calea mântuirii
Tot ce face preotul trebuie să aibă temei în propria lui trăire. Nu poţi convinge, curăţa, dezrobi şi sfinţi pe alţii până nu eşti mai întâi tu convins, curăţit, dezrobit, sfinţit.
În fiecare zi, preotul trebuie să se gândească la responsabilitatea care apasă pe umerii săi, aşa cum Sf. Simion Noul Teolog spunea „că fiecare va da socoteală de ceea ce a făcut numai eu voi da socoteală de învăţătura şi pilda pe care le-am dat-o altora”. Preotul trebuie să-şi răspundă, în faţa propriei conştiinţe: m-a ales Dumnezeu să deschid uşile raiului – nu cumva le-am deschis pe cele ale iadului; eu trebuie să fiu un adevărat părinte, nu cumva sunt un tată fals; eu trebuie să fiu păstor, nu cumva sunt lup în piele de oaie; ce trebuie să fac ca oamenii să-l caute şi să-L iubească pe Dumnezeu?
În încheierea acestei meditaţii să nu uităm că iubirea te învaţă cum să te comporţi cu fiecare om, cum să-i vorbeşti, cum să-i răspunzi frământărilor şi îndoielilor lui pentru ca omul să-L caute, să-L afle şi să rămână aproape de Dumnezeu. Amin!