Oamenii muntelui. Emil Iugan, Cetăţean de Onoare al judeţului Bistriţa-Năsăud

D. Munteanu, Consiliul Director al FRM

„Recunoaştere a meritelor sale deosebite în promovarea şi dezvoltarea economică şi socială a jud. Bistriţa-Năsăud”, Radu Moldovan, preşedinte CJ B-N

         „Domnul Emil Iugan este unul dintre pionierii economiei de piaţă din judeţul Bistriţa-Năsăud, cel care a rueşit să aibă o contribuţie determinantă pentru promovarea şi dezvoltarea zonei de nord-est a jud. Bistriţa-Năsăud.

         Firmele pe care le conduce au circa 800 de angajaţi, locuitori ai judeţului. Aceste firme au fost an de an pe loc fruntaş în Topul judeţean al Firmelor şi chiar la nivel naţional. Totodată, dânsul susţine o serie de acţiuni sociale în sprijinul locuitorilor judeţului (...) Este implicat în Organizaţia Patronală UGIR 190, B-N, în Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) în calitate de membru al Consiliului Director şi vicepreşedinte, în Forumul Montan din România, în calitate de vicepreşedinte şi membru al C.D, promovând cu prioritate problema protecţiei mediului, problema de dezvoltare a zonei rurale şi de munte (...)” (Extras din Expunerea de motive a CJ B-N).

         Important om de afaceri – fondator al holdingului MIS GRUP, Emil Iugan este o adevărată personalitate a Ardealului şi nu numai, cunoscut atât în mediul economic – ca portdrapel al capitalului românesc -, dar şi în cel social, cultural, spiritual şi academic, mai presus de toate un adevărat lider al luptei pentru dezvoltarea zonei montane a României, pentru perpetuarea valorilor naţionale, economice, culturale, tradiţionale şi spirituale – ameninţate tot mai mult de modernismul prost înţeles şi globalizarea nivelatoare şi distrugătoare a acestora.

         Descendent al unui neam de ţărani grăniceri năsăudeni din comuna Şanţ, aşezată la poalele Ineului, este un ţăran „şcolit”, cu sute de lecturi şi o bibliotecă personală comparabilă cu a unui profesor.

         „Lansat” în activitatea economică ca muncitor la ţapin şi secure, în pădure, deşi studiile sale i-ar fi permis să ocupe un post de suplinitor în învăţământ sau funcţionar (la modă în acele timpuri), „evoluând” apoi la un circular montat pe un Aro, a fondat în timp câteva firme comerciale, investind veniturile obţinute în dezvoltarea acestora, continuând să trăiască şi să locuiască împreună cu familia sa pe aşezământul bunicilor şi străbunicilor, spunând tuturor celor care îl numeau „director general” – „eu sunt doar un ţăran căruia Dumnezeu i-a dăruit foarte mult noroc şi un pic de înţelepciune”.

         Încă înainte de 1990, Emil Iugan se implică, alături de prof. dr. Honoris Causa Radu Rey şi alte personalităţi de seamă ale României (poetul Adrian Păunescu, generalul Mircea Chelaru şi alţii) în acţiunea de salvare a satelor româneşti de munte de la cooperativizarea declanşată de regimul comunist. Acest grup a reuşit, primejduindu-şi libertatea şi viaţa, să împiedice distrugerea comunităţilor montane, a gospodăriilor ţărăneşti de munte, supravieţuitoare holocaustului comunist.

         După 1990, Emil Iugan devine mebru al Consiliului Director al Forumului şi, ulterior vicepreşedinte al Asociaţiei Forestierilor din România, înfiinţează apoi filiala judeţeană B-N a Forumului Montan, devenind preşedintele acesteia. Salvarea şi dezvoltarea satului de munte devine pentru Emil Iugan un scop în viaţă, căruia îi dedică tot timpul, consumându-i energia, antrenându-l într-o campanie şi o luptă fără răgaz: mai întâi lansează conceptul de „Dezvoltare durabilă integrată a satului de munte, utilizând resursele proprii: iarba şi pădurea”, concept a cărui fiabilitate o demonstrează practic prin activităţile de succes de la Lunca Ilvei – Şanţ; susţine zeci de comunicări la Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole „Ghe. Ionescu Siseşti”, în Parlamentul României, CEDIFEC, Euromontana, adunări publice ale fermierilor din B-N, temele fiind „Dezvoltarea integrată durabilă a satului românesc de munte”, „Gospodăria ţărănească de munte – model de dezvoltare economică”, „Cooperativele agricole – singura şansă de supravieţuire a fermierilor din zona montană” etc.

         Dezastrul pădurilor româneşti este o altă temă dureroasă ce îl preocupă, fiind direct conectat la soarta capitalului românesc. În încercarea disperată de salvare a pădurilor de la distrugere se implică – cu riscuri inimaginabile – în întocmirea şi susţinerea noului Cod Silvic, prin discuţii cu membrii Guvernului, ai comisiilor parlamentare de resort, acţiunine a cărui reuşită îi bucură sufletul.

         Conştient de obligaţiile ce îi revin în calitate de „exploatator de păduri”, organizează, alături de ONG-uri, şcoli etc. – acţiuni de împădurire, la care participă în fiecare vineri, prin rotaţie, câte o treime din personalul societăţii sale, reuşind astfel, prin eforturi comune, să planteze sute de hectare de pădure, puieţii fiind asiguraţi din pepiniera Lunca Ilvei.

         Spirit polivalent, Emil Iugan acordă, adioma grănicerilor năsăudeni, o atenţie deosebită cuvântului scris, susţinând financiar apariţiile editoriale importante pentru judeţ, pentru satele zonei montane şi nu numai.

         În cadrul Forumului Montan Român a iniţiat apariţia unor lucrări prin care vine în sprijinul comunităţilor montane, gospodăriilor ţărăneşti de munte, stimulând şi determinând apariţia volumelor „Să facem cooperative!” şi „Ghidul gospodăriei ţărăneşti de munte”, dar şi apariţia revistei „Forumul montan” aflată la dispoziţia fermierilor din întreaga ţară, dar şi realizarea unor filme video ce prezintă aspecte ale vieţii zonei montane.

         O serie întreagă de monografii locale, cărţi de specialitate, studii, având ca subiect starea pădurilor, păstoritul, viaţa comunităţilor montane, scrise de oameni de ştiinţă şi scriitori de seamă ai judeţului şi ţării poartă, pe pagina susţinătorilor, numele său sau/şi al MIS GRUP.

UN OM, O VIAŢĂ, UN CREZ!

USR-PLUS

Comentarii

08/12/16 03:27
Lop

Acasa om ne-a distrug comuna din 3500 de oameni mai sunt o mie:(( oameni de onoare???

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]