Naşterea, nunta şi moartea, toate între coperţile unei cărţi

,,Volumul de faţă se vrea primul dintr-o serie de trei, care să acopere, la modul sintetic, întreaga Cultură tradiţională imaterială românească de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, aşa cum prevede un ambiţios proiect, înaintat Centrului Judeţean pentru Cultură BN în iulie 2011.

Deschidem seria cu acest prim volum dedicat ariei tematice a obiceiurilor ciclului individual şi familial: naşterea, nunta, înmormântarea (aşa numitele rituri de trecere). Ulterior, în volumul II, vom încerca să ne concentrăm asupra obiceiurilor ciclului social şi calendaristic (de iarnă, primăvară, de vară, de toamnă). Abia ultimul volum, al III-lea, îl vom dedica literaturii populare (poezie epică şi lirică, proză, paremiologie), asociate în mod tradiţional folclorului sau culturii imateriale.

Un proiect poate prea ambiţios pentru tradiţii, stadiul de dezvoltare şi, implicit, şansele de materializare ale unor astfel de cercetări în judeţul nostru. Ceea ce ne-a determinat să ne angajăm într-o astfel de întreprindere a fost faptul că judeţul nostru – cu zone etno - folclorice de o bogăţie recunoscută - era unul din puţinele din ţară care nu avea o asemenea sinteză. (Vasile V. Filip şi Menuţ Maximinian).

Argumentul autorilor este cel mai de bun simţ argument care să justifice necesitatea acestei cărţi, naşterea volumului I- Riturile de trecere. Într-o lume, în care toţi ne pricepem cel mai bine a ne da cu părerea, într-o lume în care se scriu cărţi pe bandă rulantă, într-o lume în care se citeşte din ce în ce mai puţin, e foarte greu, extrem de dificil să te impui cu un prim volum ce vorbeşte despre cultura tradiţională, mai exact despre riturile de trecere.

Din postura de cititor neavizat, te întrebi cui foloseşte? Cel mai bun răspuns ni-l dă Horia Bernea: ,,Dacă omul actual va înţelege cât de sărac este în comparaţie cu strămoşii săi, va fi un câştig enorm pentru el”.

Eu am înţeles parţial acest lucru când realizam reportaje tv pe la ţară. Îmi era foarte greu să mă documentez, să găsesc materiale scrise legate de tradiţiile din zona respectivă. Ici, acolo, câte un articolaş. În acest prim volum, cei doi autori profesorul Vasile Filip şi jurnalistul Menuţ Maximinian tocmai asta fac: recuperează câte ceva din cultura tradiţională a judeţului nostru, în condiţiile în care încetul cu încetul satul tradiţionalist se destructurează sub influenţa vremurilor.

O carte, unde naşterea şi copilăria, nunta, moartea şi înmormântarea sunt la câteva capitole una de cealaltă. Totul în 488 de pagini. Pe scurt, e o carte care te întoarce în trecut, o carte cu mărturii inteligente, în condiţiile în care prezentul e aşa obosit, cu oameni din ce în ce mai obosiţi.

A fost o lansare, cu oameni mulţi, în general un publicat avizat. Pata de culoare: oamenii buni şi frumoşi, ce îşi purtau aşa de firesc costumele populare, ţăranii din comuna Spermezeu, lelea Teodora Purja şi fiica acesteia Lenuţa Purja din Agrieş, colindătorii din Mărişelu, Salva, Sebiş. S-a vorbit, s-a colindat şi la final s-au dat autografe.

Ioan Pintea, director interimar Centrul Judeţean pentru Cultură: E un program derulat în principal de Centrul Judeţean pentru Cultură (CJC), în colaborare cu Biblioteca Judeţeană, pentru că noi am înţeles că instituţiile subordonate Consiliului Judeţean trebuie să lucreze împreună, să alcătuiască programe culturale împreună.

Vă spuneam că este un program derulat de CJC, pentru că CJC are ca misiune cercetarea culturii populare. Demersulacesta, în cazul de faţă, l-au făcut doi buni colaboratori ai CJC, profesorul Vasile Filip şi jurnalistul Menuţ Maximinian.

Cercetarea lor în teren se vede astăzi pentru că iată s-a tipărit rodul cercetărilor lor, această impresionantă carte despre riturile de trecere şi e vorba după cum vedeţi de volumul I. Urmează volumul II şi vor urma şi alte cercetări în teren, pentru că este importantă nu doar cercetarea, ci şi valorificarea lor, publicarea lor, scoaterea la lumină.

Radu Moldovan, preşedinte Consiliul Judeţean: Eu cred că avem nevoie mai mult decât oricând de tradiţii, de cât mai multe lucrări care să afirme identitatea noastră în condiţiile globalizării de care vorbeşte toată lumea astăzi. Cred că un aspect foarte important este modul în care cei doi autori, profesorul Vasile Filip şi jurnalistul Menuţ Maximinian, care merită toate felicitările noastre pentru munca pe care au depus-o, au reuşit să facă un tablou, cu momentele fericite şi mai puţin fericite, din viaţa fiecăruia dintre noi, indiferent de studiile absolvite, de poziţia socială.

Sigur, nu ştiu câţi dintre tinerii de azi mai merg la peţit sau pe vedere. La peţit nu am fost, dar îmi aduc aminte că acum 22 de ani, pe vedere, am fost şi mi-am făcut curaj până în Telciu, cu cursa de Borşa, aşa se circula atunci. În momentul în care am intrat în casă şi mi-am văzut socrul, un moroşan aşa mai înalt şi hotărât, mi-am uitat toate gândurile şi m-am pus în spatele lui taică meu (Dumnezeu să îl ierte!) şi l-am rugat pe dumnealui să facă toate oficiile. Eu mi-am luat actuala nevastă şi m-am dus în centru. Când ne-am întors erau stabilite toate lucrurile, nunta şi locaţia. Sunt momente, care prin intermediul oamenilor din cultură, pot fi reînviate, cum ar fi tradiţiile. Dacă voi reuşi să parcurg acest volum I, voi fi un om mai bogat sufleteşte şi spiritual. Vom găsi resursele necesare pentru ca aceste lucrări de cercetare să poată fi sprijinite şi pe viitor, şi ne dorim ca banii să fie mult mai bine drămuiţi.

Alexandru Pugna, vicepreşedinte Consiliul Judeţean: Îi felicit pe cei doi autori pentru munca asiduă pe care au depus-o la realizarea acestei lucrări. Este doar un prim volum ce vorbeşte despre cultura tradiţională imaterială a judeţului nostru. Vom continua cu alte volume care să pună în lumină şi să ne ofere posibilitatea de a avea la îndemână aceste cărţi atunci când vrem să cunoaştem mai bine lucruri deosebite legate de cultura imaterială a judeţului Bistriţa-Năsăud.

Eu spun că spiritualitatea ţinutului bistriţean şi năsăudean s-a îmbogăţit cu o lucrare de care judeţul avea mare nevoie, pentru că la acest capitol nu am stat foarte bine. Aşteptăm cu nerăbdare volumul II. Consiliul Judeţean va fi alături de cei doi autori.

Ovidiu Frenţ, subprefect: Îmi doresc foarte tare ca şi instituţiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii să fie tot aşa de unite ca şi instituţiile aflate în subordinea Consiliului Judeţean, şi de ce nu să gândească proiecte şi programe culturale în comun în judeţul Bistriţa-Năsăud, mai ales că nu doar ponderea populaţiei, ci şi cea a preocupărilor ne situează într-unul dintre judeţele preponderent rurale şi atunci această lucrare vine ca o consecinţă firească şi a preocupărilor culturale şi economice ale acestui judeţ.

Este foarte bine că există încă persoane în viaţă care pot să dea mărturii pentru a fi sursa de inspiraţie a lucrărilor dumneavoastră. Vreau pe lângă autori, profesorul Vasile Filip şi jurnalistul Menuţ Maximinian, să îi felicit şi pe studenţii care v-au ajutat în culegerea acestor date. Dacă şi în celelalte domenii am fi tot atât de bogaţi cum suntem, în domeniul culturii tradiţionale, România ar fi foarte departe nu doar în Europa, ci şi în lume.

Prof. univ. dr. Ion Cuceu, directorul Institutului Arhivă de Folclor- Academia Română, Filiala Cluj-Napoca : Prin acest prim volum, cei doi autori, într-adevăr, cercetarea etnologică românească a asigurat pentru zonele pe care cei doi autori le delimitează cu atâta seriozitate, un punct de sprijin pentru monografii aplicate fiecărei zone etnografice.

Este şi meritul autorităţilor judeţene, întrucât în judeţul Bistriţa-Năsăud este un interes pentru cultură cu totul deosebit, un interes cu care, de pildă, noi la Cluj, nu ştiu dacă noi ne putem lăuda. Această monografie, realizată de profesorul Vasile Filip şi jurnalistul Menuţ Maximinian, este o dovadă atât de grăitoare şi de edificatoare în acest sens. Sunt sigur că şi volumul al II-lea şi volumul al III-lea se vor ridica la aceeaşi valoare ştiinţifică cu primul volum.

Cosmina Timoce, cercetător Institutul Arhiva de Folclor - Academia Română, Filiala Cluj-Napoca (fostă elevă a profesorului Vasile Filip – n.r.): Cartea semnată de autorii Vasile Filip şi Menuţ Maximinian mi se pare interesantă şi ofertantă. Ca miză declarată, mi se pare important, că în ciuda termenului foarte scurt de care au beneficiat pentru redactarea cărţii, au optat şi au reuşit să realizeze o lucrare de sinteză, bazată pe surse bibliografice şi de teren.

P.S: Gânduri de final…,, Începutul, amestecul şi sfârşitul sunt neliniştitoare şi periculoase. Există o singură soluţie, să se respecte obiceiurile. Se strică lumea? Nu, lumea se schimbă. Este adevărat că foarte des se schimbă în rău”. (Irina Nicolau - Talmeş balmeş de etnologie şi multe altele).