ÎNGER SAU DEMON ,NOI ALEGEM

Acum, la Început de primăvară, cam toată lumea, a intrat într-o campanie generală de curăţenie. Ne curăţăm casa, curtea, gradina şi chiar propriul trup, prin post. Dar la curăţenia interioară, la curăţenia şi sănătatea gândurilor noastre oare câţi ne gândim? Creatorul a lăsat pe Pământ binele şi răul, le-a lăsat în fiecare dintre noi, dar a lăsat de asemenea şi liberul arbitru. Adică ne sunt la îndemană şi una şi alta, depinde de noi ce alegem. Totul este la început în mintea noastră, putem alege binele sau răul..Dacă nu-ţi place ceea ce ai, ceea ce este, ceea ce vezi acum şi nu poţi momentan să te muţi într-un loc din care să ai, să fie şi să vezi ceva mai bun, or mai plăcut, imaginează-ţi ceea ce ai vrea să fie. Ce ai vrea să vezi. Ce ai vrea să ai. Intră profund în viziunea ta, permite-le imaginilor să se desfăşoare şi ai grijă ca tot ce-ţi aduci în imaginaţie să fie bun. Să-ţi placă. Să te încînte. Să te bucure. În numai cîteva minute vei înţelege că viziunea ta interioară se prezintă sub forma unei realităţi interioare, capabilă să-ţi modifice starea de spirit. Se întîmplă aşa pentru că creierul nu distinge între ceea ce este real şi ceea ce ne imaginăm că este real. Obiectele exterioare sunt pentru creier la fel de reale ca şi cele imaginare. Aşa cum visul ni se prezintă ca o realitate în timp ce ne aflăm în el, şi imaginile lăuntrice ni se prezintă ca reale. Pentru spiritul nostru nu este necesar să fie în preajmă obiecte solide, a căror prezenţă să-i inducă fericirea, suferinţa, frumuseţea, or absenţa ei. Fiinţa noastră poate vedea cu ochii minţii şi-şi poate deschide inima pentru a iubi o floare pe care doar şi-o imaginează. Fiinţa noastră este înzestrată cu fascinanta putere de a mirosi parfumul doar gândindu-se la el. În imaginaţie ne putem reprezenta lumea, dar nu aşa cum este cînd ne invadează cu imaginile ei sumbre, pline de suferinţă, de nedreptate, de respingere, de ură, or de incapacităţile sale! Avem libertatea divină şi darul primit prin naştere de a visa şi a vedea în interior lumea aşa cum ne place. Aşa cum am fi fericiţi să fie. Şi, cu siguranţă, arta viziunii interioare, or a puterii de a ne imagina ce vrem şi ce ne face fericiţi nu este doar un exerciţiu de visare cu ochii deschişi. El are consecinţe profunde, puternice şi minunate asupra creierului, a corpului şi – în cele din urmă – asupra realităţii “solide” sau a lumii evenimentelor. Numai cîteva minute de reverie interioară are ca impact imediat eliberarea de endorfine, substanţe secretate de creier, cu rol benefic asupra imunităţii şi asupra tuturor funcţiilor corpului fizic. Este valabil, însă, şi aceasta prea mult pentru noi, efectul invers al imaginaţiei, adică efectul imaginaţiei negative. Dacă ne concentrăm atenţia asupra unui conflict şi devenim tot mai furioşi, mai supăraţi şi mai nefericiţi, creierul eliberează catecolamine, substanţe responsabile de producerea stresului în corp. Anumite cercetări au demonstrat că organismul are nevoie de şase ore pentru a recupera daunele pe care ni le facem singuri, în doar cinci minute în care ne îngăduim să fim furioşi. Aşadar, a ne imagina ce-i plăcut, ce am vrea să fie şi ce ne-ar face mai fericiţi chiar în clipele cele mai aprige, cînd totul poate părea fără speranţă, devine un act de “prim ajutor” pentrru noi înşine. Imaginile plăcute sunt, însă, la fel de puternice pentru creier precum sunt obiectele solide. În cele din urmă, ele apar chiar şi în relaţia cu obiectele solide, iar fără ele, fără aceste imagini interioare, noi n-am avea nici o trăire în relaţia cu lumea şi, poate, nici n-am şti despre existenţa ei. Iată de ce este important să ne creăm deliberat o lume frumoasă în propria imaginaţie, or măcar una suportabilă. Corpul reacţionează la lumea noastră lăuntrică şi – dacă acesta-i este destinul – el se poate vindeca!

Puica Gheorghe DSP BN comp. de promovare a sanatatii