Ferma familiei Găurean din Cristur Șieu, un model demn de urmat

De câte ori trec prin satul Cristur Șieu, și-l traversez destul de des, îmi vin în minte momente frumoase legate de această așezare. Prin anul 2003, s-a inaugurat podul peste valea Șieului, între Cristur Șieu și Coasta. Primarul de atunci, vrednicul Viorel Chirlejan, a reușit să unească două sate ale comunei. Și un alt moment al aducerii aminte. La liceul din Beclean, îl aveam coleg, dacă îmi permite să spun așa, pe Vasile Găurean, devenit un profesor eminent și director de școală la Matei, dar și un valoros și competent observator și comentator al vieții culturale din județ. Tot din acest areal îl amintesc pe învățătorul-profesor Cosma, un animator de excepție al vieții culturale, un iubitor al tradițiilor moștenite din strămoși, pentru care a lăsat un muzeu care să ateste bogăția obiceiurilor, un muzeu care se cere protejat de intemperii.

Mi-am amintit toate acestea într-o zi de primăvară grăbită când adevărații gospodari ies la câmp, să stea de vorbă cu pământul. Am cunoscut la Cristur Șieu o familie de fermieri autentici, Dorel și Viorica Găurean și fiul lor, tânărul Adrian. Aceștia au știința lucrului bine făcut. Respectă un program zilnic minuțios. Lucrează cum știu ei mai bine, după reguli moștenite, dar cu tehnologie modernă. Tânărul Adrian are doar 24 de ani, dar este la această vârstă un priceput fermier în diferite domenii. Și-a achiziționat utilaje moderne, profesioniste, a accesat programe, a întocmit proiecte. Primul proiect se referă la cultura usturoiului, plantat pe un hectar de teren. Acum privește cu oarecare îngrijorare. A plouat cam mult și unele porțiuni încep să sufere. Intervine cu tratamente. La Beclean, îl are în calitate de consultant pe specialistul în protecția plantelor, domnul Bălan, de la care primește toate informațiile necesare. Tânărul nostru mai are un proiect cu un hectar cultivat cu dovleci sau bostani, cum le spun localnicii. Desfacerea este asigurată, atât pentru crescătorii de animale, cât și pentru producerea de ulei, foarte  bun și solicitat de oameni.

O întâlnesc aici și pe Viorica Găurean, care este antrenată în producerea răsadurilor pentru legume. Este specialistă în domeniu. La vremea potrivită, desface pe piață răsaduri cât și legume proaspete. Are semănat ardei și roșii. Folosește doar semințe din soiuri locale, foarte productive, românești. Urmează repicarea lor în ghivece nutritive și protejate corespunzător. Încep unele să încolțească, și cum zice Sfânta Scriptură, dacă bobul de sămânță va muri, va ieși un rod bogat. În acest an, în solarii vor fi plantate roșii pe zece ari și ardei, pe cinci ari.

La ora actuală, la mare căutare sunt verdețurile. Am întâlnit-o pe doamna Viorica în Piața Decebal, unde oferă produse legumicole de sezon. Folosește acasă prea puține tratamente, doar stricul necesar, așa că verdețurile sunt ecologice.

 Soții Găurean nu neglijează nici zootehnia. Dorel Găurean a moștenit dragostea pentru animale și asta se vede de cum arată acestea. Dețin, la ora actuală, două capete bovine, vaci pentru lapte, și două capete de tineret bovin. Pentru acestea a cultivat trei hectare de lucernă, la care mai adaugă două hectare cu porumb și un hectar cu păioase. De asemenea, în gospodăria fermierului Găurean găsim cinci poci și peste 130 de găini, iar ouăle proaspete sunt valorificate la piață.

La Cristur Șieu, ferma lui Găurean este un model, așa cum am dori să avem cât mai multe în așezările noastre rurale.

 

 

Comentarii

18/03/24 17:15
prof.Vasile Găurean

Între colaboratorii prezentului cotidian, dl. Traian Săsărmn este cel ce poate spune că este adevăratul publicist, nu de birou, ci cunoscător ca nimeni altul al județului, pe care l-a străbătut cu gândul și mai ales cu pasul, scriind reportaje emoționante, în stilul celor mai buni gazetari români (Geo Bogaza, Roxana Perlea, Jean Bart și nu numai).
Domnia sa cunoaște viața omului de la țară, sufletul truditorului de vie și de glie . Îi mulțumesc fiindcă își aduce aminte generos de cei din Cristur-Șieu (inclusiv de persoana mea). Da, așa se scriu reportajele, nu cu pixul, ci cu imima.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5