“Cetatea Rodnei” a sosit în casele noastre

Zilele trecute, am găsit în cutia poştală revista rodnenilor cu nr. 30, o revistă dragă mie, care dă glas tradiţiilor locului, cu mesaje de o mare încărcătură patriotică şi culturală, ce dau curs unor îndemnuri la meditaţie şi profunzime  prin clipe de puritate şi frumuseţe, date de arta cuvântului scris. Pagina de început este semnată de Gherasim Solovestru Domide, redactorul şef, care sprijină  apariţia revistei de la distanţă, având domiciliul la Baia Mare, dar mereu cu sufletul alături de cei dragi de acasă, de rodnenii săi minunaţi. Domnul ec. dr. Domide face o radiografie a revistei în cele 30 de numere apărute.

Mă mândresc şi eu că aproape toate numerele au trecut prin peniţa mea, prezentând-o  în paginile cunoscutului cotidian local „Răsunetul”, cât şi în cărţile mele – “În vârful peniţei”. Desigur, autorul articolului, recunoaşte rolul jurnaliştilor în popularizarea revistei în rândul cititorilor şi a tuturor colaboratorilor, fără de care revista nu ar fi atât de cuprinzătoare.  Din corespondenţa redacţiei a selectat cuvintele înălţătoare la adresa revistei de la poale de munte.

“Revista Cetatea Rodnei, este un balsam al sufletului, este carismatică, spre lauda tuturor rodnenilor, prin ea sunt cunoscuţi în întreaga ţară”, spune prozatorul Toma G. Rocneanu. “Revista Cetatea Rodnei e o publicaţie densă - spune  univesitarul Iulian Boldea din Tg. Mureş - fără a fi stufoasă, cu o ţinută elegantă, o publicaţie în care afirmarea culturii şi a tradiţiilor naţionale îşi găseşte un loc cu adevărat privilegiat.” Prof. dr. Nicolae Scurtu din Bucureşti  a spus: “Cetatea Rodnei este o publicaţie distinctă în peisajul revuistic naţional.” Preşedintele Despărţământului Astra Baia Mare, redactorul şef al revistei “Familia Română”, prof. dr. Teodor Ardelean  apreciază revista de la izvoarele Someşului “ca o publicaţie absolut remarcabilă şi demnă de toate aprecierile. A scrie o revistă de acest tip, cu rezerve restrânse şi modeste, constituie practic un soi de eroism cotidian.” Tot de la Baia Mare îşi exprimă gândurile de aleasă preţuire şi universitarul Valeriu Oros, care stimează condeierii năsăudeni călăuziţi de convingerea că prestigiul unei reviste urcă sau coboară în funcţie de redactorii şi colaboratorii ei.

Şi în acest număr, grănicerii şi faptele lor, sunt scoşi în faţă prin cercetările minuţioase ale cărturarului Adrian Onofreiu, care tratează aspecte din condica administrativă a Cercului Rodna din perioada 1866-1868.

Directorul fondator, Liviu Păiuş, tratează folclorul regăsit prin satul Figa-Beclean şi urmele civilizaţiei celtice, printr-o acţiune culturală anuală sub genericul “Zilele celtice, cât şi file de istorie rodnene”, însemnări din primul război mondial şi sărbătoarea Sânzâienelor la Rodna.

Universitarul rodnean Mircea Mureşianu povesteşte despre încadrarea cu succes a rodnenilor în Uniunea Europeană şi rolul europenilor creştini spre coexistenţa paşnică înscrisă pe steagul păcii şi al iubirii necondiţionate, purtat de însuşi Mântuitorul Nostru.

Prof. dr. Nicolae Felecan prezintă aspecte de la Conferinţa Naţională “Text şi discurs religios la Rodna”, prima manifestare de acest gen din  mediul rural.

Prietenul năsăudenilor, cu rădăcini la Salva, universitarul blăjean Ioan Buzaşi aduce un cuvânt de respect şi preţuire dascălului şi folcloristului Ion Pop Reteganul, apreciind iniţiativa lui Anton şi Alinei Rus de la Astra Blaj, care au reeditat nuvelele sale.

Amintiri din spatele gratiilor sunt semnate de Emil Corcode, iar la pagina 31, scriitorul Cornel Cotuţiu  prezintă publicaţia anuală de la Sibiu “Studii şi cercetări de etnologie”, a Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu.

Ultimul număr al anuarului tratează aspecte din opera eminentului cărturar Ovidiu Bîrlea,  la 100 de ani de la trecerea la cele veşnice.

Harnicul profesor Emil Bălăi îl urcă la tribună pe  Liviu Rebreanu prin recenta carte a băimăreanului  Săluc Horvat “De la Ion al Glanetaşului la Apostol Bologa”. Doi eroi, două destine.

Pasiuni, vise, idealuri, găsim la paginile 34, 35, 36, prin poemele poeţilor cetăţii: Veronica Oşorheian, Iacob Guşă, Rodica Fercana, Emil Bălăi, Ion Cărăşel, Victor Burde şi neîntrecuta artistă Virginia Brănescu, care are şi un medalion aniversar semnat de scriitoarea de sub Heniu, care îl aduce printre leşeni, pe omul simplu, dar bogat în idei, Anton Coşbuc, omul care nu trebuie uitat.

Ing. Alexandru-Ioan Jauca ne poartă prin Munţii Rodnei, dând profunzime fiecărui element din spaţiul montan. Cartea lui Lazăr Nacu, fiu rătăcitor al Rodnei “Călătorii interioare”, este prezentată de Octavia Domide, iar rubrica “Cum să scriem corect?” aparţine doamnei Rodica Bălăi, iar Olimpia Mureşan aduce în faţă volumul 6 - “Minerii Ardealului” de Tomas Gross Rocneanu, volum care are în centru imaginea mineritului din Rodna. Revista îşi încheie traseul prin chemarea stăbună a satului vecin Şanţ, satul teatrului nescris, sub semnătura doamnei Floarea Pleş, care aduce în faţă acţiuni de înălţare a satului prin cultură.  

   Urăm revistei, căi diferite de explorare.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]