Casa Colecțiilor și Documentelor de Patrimoniu, o bijuterie arhitecturală, punct de cercetare, dar și o atracție a Bistriței

Lucrările la „Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu”, de pe B-dul Independenţei, nr. 24,  au fost finalizate. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a recepţionat lucrările la acest obiectiv de investiţii, alături de preşedintele Emil Radu Moldovan şi vicepreşedintele Ciprian Kecskes-Simionca, fiind prefectul Teofil Cioarbă, managerul SCJU Bistriţa – ec. Gabriel Lazany, managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” – Ioan Pintea, directorul executiv Ciprian Oprea-Ceclan şi şef Serviciu  - Veronica Hasnăş, reprezentanţi ai asocierii care şi-a adjudecat contractul de proiectare şi execuţie. Inaugurarea oficială este programată pentru data de 14 noiembrie.

         „Acest obiectiv cred că va deveni şi un punct de atracţie turistică, pe lângă activităţile culturale care se vor desfăşura în următoarea perioadă. Această clădire a fost construită în 1912 şi are peste 100 de ani. Chiar dacă ea nu este monument istoric, după reabilitare, vom începe să facem şi demersurile pentru a o clasifica ca monument istoric. În urma discuţiilor purtate cu mai mulţi oameni de cultură, de-a lungul timpului, în mod special cu Uniunea Scriitorilor din România, cu preşedintele Manolescu, părintele-director Ioan Pintea a început să fie contactat de foarte mulţi oameni de cultură care, văzând cum funcţionează biblioteca, care este activitatea Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, s-au arătat interesaţi să-şi doneze bibliotecile, manuscrise şi opere de artă valoroase. Având această plecare din partea marilor oameni de cultură din România, împreună cu colegii din Consiliul Judeţean am luat decizia de a căuta o altă soluţie pentru Casa Corpului Didactic şi de a reabilita această clădire foarte frumoasă şi importantă care era într-un stadiu avansat de degradare.

Sigur, am căutat soluţii de finanţări externe dar din păcate nu le-am găsit. Am făcut nişte angajamente faţă de oamenii de la Bibliotecă care au început să-şi doneze, aşa cum v-am spus biblioteci, manuscrise şi opere de valoare, foarte importante pentru istoria poporului român, am decis cu colegii mei să finanţăm această investiţie din bugetul propriu al Consiliului Judeţean. Am făcut acest lucru şi cred că am făcut un lucru bun. Astăzi avem o bijuterie arhitecturală şi specialiştii s-au străduit să facă reabilitarea cât mai aproape de varianta originală a clădirii, citez: „Clădirea a fost restaurată şi adusă cât mai aproape de aspectul original în ceea ce priveşte elementele decorative, picturile de pe suprafaţa faţadei, dar şi coloristica pastelată recomandată în urma studiului stilistic şi istoric”. Vă mărturisesc că sunt foarte fericit astăzi că putem reda publicului această clădire foarte importantă în care, în perioada 1924 – 1929, a trăit şi fratele marelui poet Mihai Eminescu, Matei Eminescu”, a declarant președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan.

Potrivit acestuia, Asocierea dintre East Coast Construction and Remodeling SRL Maieru împreună cu Euras SRL Satu Mare şi SC K&K Studio de Proiectare SRL Cluj-Napoca au făcut o restaurare a clădirii la cele mai înalte standarde. Valoarea proiectului a fost de 8.567.733,46 lei TVA inclus, iar execuția a durat 22 de luni.

         Vicepreședintele CJ BN, Ciprian Kecskes-Simionca, a mulțumit constructorului care a fost extrem de atent la detalii. „De obicei, când renovăm o construcţie sau o casă veche este mult mai dificil decât atunci când construim o clădire nouă. Am avut înţelegere de la el pentru tot ceea ce am cerut, şedinţele au fost la superlativ, colegii din Departamentul şi Direcţia de Investiţii din Consiliul Judeţean au fost pe baricade şi au muncit zi de zi ca să putem ajunge la acest obiectiv. Cred că tot ce-i mai frumos de acum va începe aici, sub oblăduirea domnului părinte Pintea. Aici va fi un pol poate chiar internaţional de cultură şi de carte având în vedere conexiunile pe care la are Biblioteca Judeţeană cu universităţi şi biblioteci din străinătate şi din ţară, în special”, a spus vicepreședintele CJ BN. 

Prefectul Teofil Cioarbă a punctat faptul că administraţia judeţeană se implică atât pe proiecte de infrastructură, cât şiîn domeniul culturii. “Sunt mândru că avem o astfel de clădire în judeţul Bistriţa-Năsăud şi sper ca toată lumea care o să intre în acest imobil să fie mândră că avem o administraţie judeţeană performantă. Doamne ajută să mergem mai departe pe acelaşi drum ca şi până acum”, a spus prefectul Teofil Cioarbă.

Managerul Bibliotecii Județene “George Coșbuc”, scriitorul Ioan Pintea, a mulţumit Consiliului Judeţean pentru promovarea acestei investiții și pentru faptul că această clădire a revenit Bibliotecii Judeţene.

“Biblioteca Judeţeană are un fond de carte extrem de valoros şi foarte-foarte bogat. De exemplu, noi deţinem un splendid exemplar al Bibliei de la 1475. Când Ştefan cel Mare se bătea cu turcii la Vaslui, o cartea venea de la tipografia din Veneţia. Ştim că tipografia de la Veneţia a apărut în 1470. E un exemplar extraordinar. Sunt foarte multe cărţi valoroase, e o arhivă impresionantă. Mă gândeam la expoziţia pe care o avem şi la expoziţia dedicată lui Mihai Viteazul, o expoziţie cu scrisorile lui Mihai Viteazul de la 1600, scrisori trimise bistriţenilor. E foarte multă carte în limba germană, în limba maghiară, în limba română. Sunt valori extraordinare. Pe lângă aceste valori pe care o să le aducem aici, avem şi multe manuscrise, avem şi multe dactilograme, foarte multe cărţi cu autograf, deci, o bogăţie culturală, literară de apreciat. De exemplu, cireaşa de pe tort, cum se spune, în ultima vreme am reuşit să aducem pentru Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu, de la Viena, pentru că la Viena trăieşte o strănepoată a poetului George Coşbuc, scrisori inedite, originale Coşbuc, dar şi fotografii originale Coşbuc. Ceea ce avem noi la Muzeul Coşbuc sunt copii. De pildă, acea fotografie cu familia Coşbuc, cu George, Elena şi Alexandru, acum originalul este la noi. Toată arhiva Nicolae Manolescu este aici. Avem autografe Martin Heidegger, cel mai mare filozof al secolului XX. Avem documente Mihai Zamfir, o corespondenţa extraordinară Ion Oarcăs, redactor la Tribuna; Şerban Cioculescu. Foarte mulţi scriitori români, intelectuali, vor ca bibliotecile lor să ajungă aici. Avem biblioteca Ion Horea, o parte din biblioteca Şerban Cioculescu. Va fi o instituţie în care tot ce expunem se va putea vizita şi, în acelaşi timp, se va putea cerceta. Avem săli de lectură, de cercetare. Casa Colecţiilor şi Documentelor de Patrimoniu va fi, sunt sigur, nu numai un punct de cercetare, dar va fi şi un punct turistic foarte important pentru Bistriţa”, a spus Ioan Pintea.

         Pictura de pe faţadă copiază, într-un mod inspirat, desenul care a fost pe clădirea iniţială şi a fost realizat de artistul plastic Mihaela Trăistaru, originară din Bistriţa-Năsăud. Clădirea a aparţinut Prefecturii judeţului Năsăud, cum era la acea vreme, şi era locuinţa subprefectului Alexandru Pălăgieşu, cumnat cu Matei Eminescu.

         Clădirea a fost construită în anul 1912, și a fost casa pentru fratele poetului național Mihai Eminescu, Matei Eminescu (între anii 1924-1929). Clădirea va găzdui evenimente culturale, prezentări, conferințe, lansări de carte și va avea și funcție muzeală și de arhivă, vor fi amenajate săli speciale pentru manuscrise, dactilograme și cărți (Eugen Lovinescu, Ion Marin Sadoveanu, Nicolae Manolescu, Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Ion Pop Reteganul, Veronica Micle, etc)

Compartimentare: 

         Demisol- 2 săli de lectură, biroul bibliotecarilor, sală patrimoniu, o cafenea cu acces direct din exterior, spații tehnice și un grup sanitar.

         Parter: încăperile au fost transformate în săli de expunere și de păstrare a colecțiilor speciale a donațiilor de manuscrise/documente culturale/literare. (sala George Coșbuc, sala Liviu Rebreanu, Sala Andrei Mureșanu/ Ion  Pop Reteganul, sala Mihai Eminescu/Veronica Micle, Sala Nicolae Manolescu. 

Mansardă: o sală multifuncțională pentru evenimente culturale – prezentări, conferințe, lansări de carte, vizionări, colocvii, expoziții, etc.

 

Comentarii

24/10/23 16:29
Vizitator

La omul sărac, nici boii nu trag. In anul 2013 mutarea Bibliotecii Judetene in clădirea fostei sucursale a BNR de pe strada Odobescu a fost o eroare. După cum se stie, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, un mare iubitor al meleagurilor bistritene ar fi vrut ca la Bistriţa să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul de artă religioasă. Muzeul urma să aibă un caracter ecumenic, pentru a atrage un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii fostei filiale a BNR cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, in mandatul de presedinte al Consiliului Judetean a lui Liviu Rusu, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica din spatele clădirii doua galerii de sticlă, la parter si etaj, mărind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. După ce totul a fost gata, Radu Moldovan care nu are nici un merit in reabilitarea vechiului sediu al BNR filiala Bistrita a schimbat destinatia clădirii. El a venit la de-a gata, clădirea proaspăt reabilitată fiind atribuita Bibliotecii Judetene, in ciuda spatiului insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice.
Astfel, la nici un an de la mutarea bibliotecii, s-a mai construit o anexa inghesuită in curtea fostului sediu al BCR, pentru a suplini lipsa de spatiu. Nici măcar nu i-a dus capul pentru a realiza si o pasarela la nivelul etajului care sa faca legatura intre cele doua corpuri de cladire, asa cum exista la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, pentru a crea o legatură functională a intregului ansamblu. Iată că acum din nou biblioteca se confruntă cu lipsa de spatiu, ceea ce impune mutarea unor colectii de carte veche in clădirea de pe bulevardul Independentei, proaspăt reabilitată.
Asta inseamnă să mergi pe minima rezistentă si să nu faci o construcţie nouă, conform cerintelor unei biblioteci de secol XXI, la standarde europene. Cu atat mai mult cu cat exista la vremea respectiva un studiu de fezabilitate început în anii trecuţi pe baza caruia s-a trecut la întocmirea proiectului ce a costat 300 mii lei. De asemenea s-a trecut la elucidarea jurisdicţiei terenului de construcţie din str. Alba Iulia, unde urma sa fie construită noua bibliotecă, unde să fie găzduite toate colectiile si functionalitătile. Dar iata că, după binecunoscutul proverb romanesc “doi incarcă, doi descarcă”, orasul Bistrita a rămas cu o bibliotecă publică împrăstiată prin tot orasul, dar si fără un muzeu de artă sacră unic in zonă, având in vedere că Protopopiatul Ortodox Bistrița dispune de un număr important de icoane românești din secolele XVII-XX, printre cele mai importante colecții din Transilvania. De aceea, a devenit o necesitate amenajarea la Bistrita a unui muzeu de artă religioasă, pentru punerea în valoare a patrimoniului religios local, eventual chiar in cladirea protopopiatului unde a functionat o lungă perioadă de timp Muzeul Judetean. Ar fi si un gest de cinstire a memoriei Inaltului prelat vrednic de pomenire, iar muzeul de artă sacră de la Bistrita ar trebui să poarte numele „Mitropolitul Bartolomeu Anania”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5