Călătorul sceptic

,,Acum, umblând prin lume ( am vizitat 33 de ţări în afara României), mi-am dat seama că nici prin alte părţi nu e mare brânză. Cam totul e la fel”.

Nu aş fi crezut niciodată, că matematicianul, de origine ,,oltean”, Florentin Smarandache, profesor la University of New Mexico, pasionat călător ( ,,am vizittat 33 de ţări în afara României), să devină un sceptic al voiajărilor : ,,mi-am dat seama că nici prin alte părţi nu e mare brânză. Cam totul e la fel”.

Această afirmaţie o întâlnim în volumul 5 al jurnalului său de călătorie ,,Frate cu meridianele şi paralele” ( Editura ,,Silviana”, Râmnicu Vâlcea, 2009).

Matematicianul Florentin Smarandache, mereu invitat pe la diverse conferinţe şi congrese de specialitate, profită de aceste ocazii şi însăilează din cuvinte descriptiv, traseele deplasărilor sale.

Avem de a face în cărţile sale de călătorie cu notiţe ,,fugare” despre lumile vizitate. Însemnările lui sunt sumare, aerisite, directe, pendulând între ,,da” sau ,,nu”, faţă de ceea ce el întâlneşte în calea sa, între entuziasmul bine temperat şi permanenta comparare cu ceea ce îl mai marchează, ca aducere-aminte din România, pe care a părăsit-o clandestin înainte de căderea regimului ceauşist.

Autorul vede locurile vizitate cu ochiul omului obişnuit, care consultă ,,lista cu preţuri” a călătoriilor , se bucură de minimul confort. La conferinţele ştiinţifice îşi caută confraţii români şi se bucură sincer când îi întâlneşte.

În prima parte a volumului în discuţie, călătorul descrie peripeţiile sale pe teritoriul american. Îl emoţionează Casa Memorială ,,Margaret Mitchell”, autoarea popularului roman ,,Pe aripile vîntului”. Sesizează prezenţa masivă a asiaticilor pe la conferinţele ştiinţifice, emanciparea gradată a femeilor musulmane din SUA.

Drumurile sale continuă prin Europa, prin Belgia, prin Germania. Acum informaţiile istorice, geografice, lingvistice şi culturale sunt mai abundente. Florentin Smarandache se joacă în maniera-i paradoxistă, de-a democraţia: ,,Într-o societate democratică sunt permise ideile nedemocratice?. Are uneori răbufniri socialiste: ,,Mă enervează să tot văd prin muzee nobili, regi, regine, împăraţi, prinţi şi prinţese”. Constată că societatea de consum, rod al ,,dezvoltării ştiinţei şi tehnicii”, nu a adus omului fericirea.

Lecţia de istorie antică a călătorului este mai bogată în detalii când se vizitează Egiptul.

Cultul personalităţii ,, de pe vremea faraonilor” s-a transmis împăraţilor, regilor, dictatorilor, iar astăzi el a devenit apanajul celebrităţilor de tot felul.

Lumea musulmană se află într-o lentă schimbare. În faţa piramidelor sau a templelor egiptene, sau navigând pe Nil, el devine meditativ, suspină poetic uneori. Îi place să pară un om al locului, costumându-se în egiptean.

Ce selectează Florentin Smarandache din ceea ce vede, ca reprezentativ, ce este interesant pentru el, pentru modul comparativ de a percepe noile spaţii vizitate?

Îl bântuie scepticismul: ,,Când colo, peste tot e cam la fel...Globalizarea va duce la o mare omogenizare”. Occidentul încă nu recunoaşte suficient valorile Europei de Est., umanitatea este ,,grăbită să trăiască”. Ţările mici centroamericane se luptă să reziste Marilor Puteri. I se pare că în America Latină ,,viaţa e mai relaxantă”, multipolaritatea începe să ia locul unipolarităţii ,,post-sovietică”.

Călătoria devine pentru Florentin Smarandache un hap care prea ţi se dă să-l înghiţi, fără a ţi se pune pe tavă şi un pahar de apă.

Matematicianul, poetul, dramaturgul, prozatorul Florentin Smarandache încearcă prin aceste consemnări de călătorie să se salveze pe sine, într-un fel redescoperindu-se, devenind selectiv pentru a nu sucomba sun povara ,,informaţiilor” pe care locurile vizitate i le oferă. Călătoria este pentru el şansa unei noi umanizări.