Tot mai des mulţi prieteni de-un leat, cum se spune în popor, sau aparţinând ca vârstă unor generaţii apropiate de anii noştri, se mută în amintirile celor care i-au cunoscut.
Scriitorul Aurel Podaru mă anunţă telefonic că bunul nostru prieten, profesorul de română Ovidiu Petri din Nimigea a plecat grăbit spre cer , să întâmpine deschiderea noului an şcolar acolo, mai sus de toamna coborândă din pădurile Neposului , localitatea lui natală , numită de el ,,Satul meu drag…”.
Prima înt

În perioada 10-20 august 2010 s-a desfăşurat la Beclean - Băile Figa, Tabăra de Arheologie Experimentală organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe (MNCR), Fundaţia ,,Cucuteni pentru Mileniul III” din Bucureşti, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ,,Carpaţii Răsăriteni” din Sfântu Gheorghe şi Universitatea Exeter din Anglia, în cadrul unui amplu proiect ,,Oamenii Sării”.
Proiectul a beneficiat de finanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Înainte de 1989 erau la modă şi poeţii-ţărani, poeţii populari. Apăreau antologii cu creaţiile lor, uneori bine dirijate din umbră, astfel ca ele să corespundă tematic ideologiei comuniste.
Când am lecturat un volum de genul acesta, am fost puţin contrariat.

,,M-ar sufoca prea mult tăcerea, dac-aş mai prelungi-o.”
(Tertulian Langa)

După 38 de ani de tăcere (1964-2002), preotul Tertulian Langa s-a decis să relateze dramatica experienţă carcerală a celor şaisprezece ani de claustrare în temniţele regimului comunist: la Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Aiud, Lugoj, Galaţi, Insula Mare a Brăilei.
Cu multă greutate,fostul asistent la Catedra de Pedagogie a Universităţii din Bucureşti, Tertulian Langa, licenţiat

Mi-au plăcut : ,,organizarea, focul de tabară, dramatizările după pasajele din Biblie, traseul şi probele expediţiei de orientare turistică, rugăciunile, înţelegerea dintre noi, liturghiile, natura, distracţia, munca în echipă, dormintul în şură, ospitalitatea gazdelor” etc.

A cincea carte de versuri ,,Dodecareflecţii”(Editura ,,Astra-Dej”, 2010) a poetei Raveca Vlaşin, născută în localitatea Mintiu, conţine trei cicluri de poezie: ,,Decareflecţii”, ,,Dodecareflecţii” şi ,,Amalgamate”.
Se poate sesiza uşor preferinţa poetei pentru prozodia clasică, ,,o formă de domesticire a trăirilor lăuntrice, un act de exorcism”(Al.

Pentru a treia oară am participat la Festivalul Naţional ,,Comori de Aur-Folclorul Românesc” organizat de Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Beclean, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, Casa Corpului Didactic Bistriţa-Năsăud, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic,UBB Cluj-Napoca, Centrul Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, Primăria oraşului Beclean, în data de 31 iulie 2010.

Profesoara Doina Popa, originară din Făgăraş, vieţuieşte ,,de peste10 ani, pe continentul nord-american (Cornel Cotuţiu), navetând între SUA şi Canada, la cele două fiice ale sale, despărţite de canalul Detroit.
Convinsă că-şi poate fotografia prin cuvinte sufletul, ea şi-a expus ,,pozele” făcute în volumul de versuri ,,Coarda curcubeului” (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010).
Poezia este pentru Doina Popa un zbor, o dezlipire de ceea ce este comun: ,,Aş vrea să zbor,/Dă-mi aripile tale!”

,,Profesorul Nicolae Bot m-a făcut să înţeleg veşnicia vieţii de la ţară”
( Bindea Ioan )

Profesorul de română Ioan Bindea şi fiul său Florin încearcă a reconstitui ,,chipul” folcloric de altădată al satului Chiuza în lucrarea ,,A fost odată la...Chiuza”(Editura ,,Nova Didactica”, Bistriţa, 2009), prezentându-ne monografic datinile şi obiceiurile ,,de peste an”, puse în legătură directă cu sărbătorile religioase.
Într-o manieră poetică cei doi profesori redau chemarea străbunilor, a înaintaşilor care le cer să nu fie uitaţi.

Cu amiciţie şi preţuire pentru scrisul său, mă simt nevoit , cum ar zice părvenii, să-l ,,bucnesc” pe prietenul nostru Victor Ştir.
În ,,Mesagerul” de sâmbătă 15 mai 2010, publicistul Victor Ştir scrie că ,,la cât de mult se laudă destui cu el, singurul semn menit să-i cinstească memoria (Cardinalului Iuliu Hossu n.