Anuarul Bârgăuan – veritabilă cronică de ţinut neaoş românesc

După multe încercări reuşite ale bârgăuanilor de a-şi face cunoscute şi publicate în timp, valorile culturale locale în numeroase publicaţii – “Plaiurile Bârgăului”, “Valea Bârgăului”, “Gazeta de Bârgău” – serie veche şi serie nouă, iată împlinit un gând mai vechi, dar de-o actualitate ce nu mai putea fi amânată – editarea primului număr din “Anuarul Bârgăoan”, anul I, nr. 1, 2011, cu un generic ce te îmbie la studiu şi admiraţie - “Despre Ţara Bârgaelor şi oamenii ei”, volum îngrijit de harnicul şi omniprezentul redactor fondator Niculae Vrăsmaş, volum ce a văzut lumina tiparului la prestigioasa editură Eikon din Cluj-Napoca, ca un dar al respectatului realizator pentru bârgăuanii săi. Un volum atât de condensat în evenimente, fapte şi personalităţi nu putea începe, în concepţia binecunoscutului artizan, decât cu aniversările bârgăuane ale anului 2011 prin care se marcau cei 700 de ani de atestare documentară (1311 – “Domenius Borgo”), 225 de ani de şcoală bârgăoană, 50 de ani de Liceu bârgăuan, 40 de ani de la primul simpozion cultural al Văii Bârgăului, prilej de a-l evidenţia pe neuitatul fondator al acestuia – profesorul Ioan Liviu Cernucan.
Distinsul cercetător şi documentarist inginerul Niculae Vrăsmaş pune la dispoziţia cititorilor în primul rand “Cadrul natural al Ţării Bârgaielor”, la care contribuie cu o “Scurtă încadrare geo-istorică” în care-şi evidenţiază plaiurile bârgăoane atât de dragi – “Alpes Borgo”, “Valea Borgoului”, “Satele unite ale Bârgaielor”, la care va adăuga alte numeroase informaţii ce vor face deliciul volumului. La fel de documentat este şi celălalt colaborator al capitolului – dr. Ion Bâca.
În capitolul “Istoria în documente”, Mihai Georgiţă zăboveşte cu folos asupra Preoţilor din Valea Bârgăului în sec. al XVII-lea, ca şi Dana Văran care prezintă Familia protopopilor Buzdug sau Adrian Onofreiu, ce prezintă personalitatea complexă a lui Vasile Buzdug, ori a satelor năsăudene în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, ori Andreea Salvan cu Oameni de pe Valea Bârgăului... Omul muntelui din Ţinutul Bârgaelor – Niculae Vrăsmaş scoate la iveală taina Drumului romanilor, folosit încă din antichitate, apoi evul mediu şi epoca modernă pentru comunicarea între provinciile româneşti în toate timpurile şi de către toţi cei interesaţi - antici, migratori, foşti grăniceri, autorităţi împărăteşti, emigranţi, până la călătorii de astăzi... Toponimul Drumul romanilor se armonizează interesant cu alte toponime păstrate ca nişte comori nestemate, până astăzi: Valea Străjii, Măgura Calului, Zimbroaia, Drumul imperial, Fântâna Iancului, Izvorul Vameşului... Sârguinciosul cercetător Simion Lupşan lărgeşte şi mai mult această tematică, referitoare la căile de comunicaţie de pe Valea Bârgăului în decursul timpurilor. Despre ecoul evenimentelor din Ungaria anului 1956 în acest ţinut şi despre dramele bârgăoanilor vorbesc documentat atât George-Vasile Raţiu cât şi Niculae Vrăsmaş. Profesorul Remus Deac vede Valea Bârgăului ca o vatră de legendă şi adevăr, sprijinindu-se în acest demers pe izvoare istorice, lingvistice, arheologice, toponimice... iar Nicu Vrăsmaş aduce numeroase repere monografice pentru Bistriţa Bârgăului. Binecunoscutul cercetător Liviu Păiuş prezintă Ţara Bârgaielor aşa cum a cunoscut-o Florian Porcius, George Bariţiu, Virgil şi Valeriu Şotropa, iar mai târziu Mircea Mureşianu, Mihai Giorgiţă, Simion Retegan, Ioan Bolovan sau Adrian Onofreiu (după Karl Klein). Tot el scoate în evidenţă figurile de dascăli bârgăoani care au lucrat la Rodna...
Întâmpinând jubileul 150 de ani de la înfiinţarea Astrei, profesorul Ioan Seni – preşedintele Despărţământului Năsăud al Astrei, prezintă Ideile Mitropolitului Andrei Şaguna pe plaiurile năsăudene, bistriţene şi bârgăoane, demonstrând cât de importante erau ideile Astrei de culturalizare şi educaţie pentru românii din Transilvania, în perioada anilor de dominaţie a acestora de către străini, idei ce proveneau de la întâiul preşedinte al Astrei – Mitropolitul ortodox Andrei Şaguna şi se puneau în aplicare întocmai, întrun ţinut năsăudean greco-catolic, bârgăoan ortodox sau multiconfesional bistriţean. Cu mult interes este prezentată şi colaborarea astriştilor bârgăoani cu cei năsăudeni prilejuite de adunarea naţională a Astrei la Năsăud (1893), dar şi mai interesantă este prezentarea unei bibliografii demnă de toată atenţia (Viorica Enăchiuc, Rohonczy Codex descifrare, transcriere şi traducere, edit. Alcor Edimpex SRL Bucureşti, 2002) privitoare la zona muntoasă a Bârgaielor (Vezi şi Adrian L. Mănarcă, senior editor, Moşii şi strămoşii românilor au trăit mii de ani pe actualul areal al Ţării! (3), în Răsunetul nr. 5962, 13 martie 2012, p. 7)...
Despre unele populări ale Bârgaielor aduc contribuţii interesante Pavel Costea jr., Vasile Tutula şi Claudiu Tutula. Dumitru Popiţan dezvăluie realităţi privitoare la Filiala din Prundu Bârgăului a Societăţii “Transilvania”. Capitolul Etnografie şi Folclor este susţinut de binecunoscutul cercetător şi documentarist Titus Wachsmann-Hogiu care descrie amănunţit Vechiul costum popular din Valea Bârgăului, de împătimitul şi atentul etnografist Niculae Vrăsmaş ce ne prezintă amănunţit povestea vestitului molid candelabru, denumit şi regele brazilor de pe Bârgău. Binecunoscutul Maximinian Menuţ, îndrăgostit fără limite de frumoasa cultură populară a judeţului, prezintă pe valoroşii interpreţi de folclor din Valea Bârgăului, oprindu-se cu interes şi migală asupra activităţii lui Dumitru Ciupa, Ioan Lazăr, Teodor Giurgiucă, Nicolae Cioancă, Mina Buga, Mărioara Sigheartău, Florina Mureşan, Maria Moldovan Gavri, Mariana Condrea, Fraţii Ioachim şi Mihai Spânu, Oana Adriana Cioncan, Cristina Bugnar, Paula Tănase, iar Ion Moise o prezintă pe celebra Ioana Hangan.
Numeroşi cercetători şi specialişti ai condeiului evocă şi prezintă personalitatea a numeroşi bârgăoani. Astfel, profesorul Sever Ursa din Maieru îl evocă pe bârgăoanul Vasile Fabian Bob, scoţindu-i în evidenţă talentul poetic; Titus Wachsmann-Hogiu îl evocă pe poetul bujorilor Ion Th. Ilea, pe Aurel Rău, Ioan Sărăţean; Niculae Vrăsmaş realizează un elegant medalion tenorului şi directorului de opră – Constantin Pavel iar bistriţeanul Mircea Gelu Buta va prezenta figura Dr. Andrei Monda în staţiunea Sângeorz-Băi. Alte personalităţi bârgăoane sunt prezentate de C-tin Andriţoiu (fam. Purceilă), Simion Cristea (Teodor Ghiţan, Părintele Stăniloae prin Bârgău), Ion Moise (Ion Oarcăsu, Valentin Raus), George-Vasile Raţiu (Iulian Someşan, Ana Florescu, Viorel Nemeş), Olimpiu Nuşfelean (George-Vasile Raţiu), Ion Radu Zăgrean (Teo Vrăsmaş)...
Anuarul reţine şi alte frumoase şi utile aprecieri despre Monografia Prundului (Gavril Moldovan), despre cărţile lui Niculae Vrăsmaş, Jurnale Paralele.., Regele brazilor şi folclorul, Un brad intrat în legendă (Virgil Raţiu, Victor Ştir, Maximinian Menuţ, Virginia Brănescu..).
O faţă interesantă a Bârgaielor ne este prezentată prin metoda interviurilor, unde, prin numeroase confesiuni ne delectăm cu interesante nuanţări despre locurile şi oamenii acestui ţinut. Astfel, Adela Petrescu – soţia scriitorului Radu Petrescu, ne asigură că .. nu toate manuscrisele lui Radu Petrecu au putut fi publicate..; abilul Niculae Vrăsmaş smulge de la Aurel Rău adevărul că …arta trebuie să fie transfigurare şi detaşare de real; Acelaşi cărturar de mare suflet şi cu largi viziuni spirituale - Niculae Vrăsmaş ne prezintă retrospectiv şi amănunţit date despre participarea Mitropolitului Bartolomeu Anania la resfinţirea bisericii din Prundu Bârgăului, despre vizita familiei regale pe Valea Bârgăului, sau despre înfiinţarea unei noi fabrici pe Bârgău; despre expoziţia de animale de pe Valea Bârgăului; Cu lux de amănunte ne sunt prezentate primele ediţii ale Simpozionului Cultural al Văii Bârgăului, oamenii implicaţi în buna reuşită a acestora, propunerile lor. Un scurt şi documentat istoric al Simpozionului, ajuns la a 40-a ediţie, ni-l face binecunoscutul condeier şi om de aleasă cultură Titus Wachsmann-Hogiu, căruia îi face o mare plăcere să etaleze implicarea şi susţinerea acestei activităţi de către intelectualii acestor timpuri.
Cu multă migală şi solicitudine, Niculae Vrăsmaş ne prezintă în Anexe, Programul celor 40 de ediţii ale Simpozionului, oferindu-i cititorului satisfacţia descoperirii frământărilor din culisele fiecărei ediţii. Astfel, îi descoperim pe organizatorii acestor ediţii, cu autoritatea lor decizională, pe cei peste 120 de intelectuali care au prezentat peste 350 de comunicări în cele 40 de ediţii, expoziţiile organizate, lansările de carte, lista sponsorilor, Regulamentul acordării titlului de Cetăţean de Onoare etc, etc. – în fine, o activitate laborioasă, responsabil asumată şi bine finalizată. Felicitări autorului, un mare şi fin condeier al zilelor noastre, o prezenţă boemă şi benefică la toate manifestările spirituale ale culturii judeţului nostru, reprezentându-şi cu cinste Ţara Bârgaielor…
Prof. Ioan Seni, Năsăud.