Andreea Duduman, Premiul Răsunetul Cultural la Poezie

Andreea Duduman este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava.

 

deschide-ți ochii

 

te-ai uitat azi-noapte în oglindă 

umblai prin casă în căutarea liniștii într-un apartament adormit 

la 3 dimineața ai ajuns în fața ei 

nu ai recunoscut imaginea din acel tablou viu 

arată ca tine aceiași ochi același nas același păr simplu brunet

dar nu ești tu 

 

sau poate ești tu

dintr-o perspectivă arăți de parcă ai îmbătrânit 10 ani în ultimii 2

(se spune că cei triști cresc mai repede) 

închizi ochii procesezi imaginea revii la ea 

unde ar trebui să-ți fie ochii acum e peretele din spate 

apleacă-te 

 

privirea ți s-a intersectat cu ochii unei fetițe 

pe moment nu ai știut cine e

ai observat gropița din obrazul stâng când zâmbește 

pisica de pluș din mâna ei 

rochița albă florală doar pentru ocazii 

i-ai fi frânt inima dacă i-ai fi spus că pisica a ajuns în cutia pentru donații 

fără acordul tău

fără acordul ei

 

îți spui că nu e momentul să plângi 

știi deja de ce poartă rochia aceea albă te privește cu o 

inocență sfâșietoare 

 

nu plânge îți spune 

știu că m-ai omorât pentru că sufereai 

pentru că nu ai vrut ca eu să sufăr în continuare ai uitat de ce ne plăcea 

ai uitat amintirile cele mai importante din viața noastră 

și acum te bazezi pe poveștile altora

deschide-ți ochii

ai uitat de mine!

 

ai dat un pumn în oglindă 

fetița a fugit 

a lăsat pisica 

a plecat cu amintirile.

 

oamenii bătrâni sunt obosiți 

 

oamenii bătrâni povestesc pe îndelete în fiecare zi și nu uită detaliile

dar sunt obosiți 

oamenii bătrâni privesc cu speranță și entuziasm copiii din parc 

dar sunt 

obosiți 

oamenii bătrâni pot asculta radioul blocat la aceeași emisiune de câteva ore 

dar 

sunt obosiți

oamenii bătrâni spun hai la joc la nunțile nepoților 

dar 

sunt 

obosiți 

oamenii bătrâni frecventează biserica și nu doar în ziua de duminică

dar 

sunt obosiți 

oamenii bătrâni plâng săptămânal când află că s-a mai dus un prieten 

dar 

sunt obosiți

 

oamenii bătrâni preferă să privească trenul și sa spună 

așa de repede a trecut și viața mea 

oamenii bătrâni preferă să-și petreacă timpul plănuind ziua de mâine 

planul A: merg la piață

(cel mai probabil)

planul B: 

(la fel de probabil dar  depinde pe cine întrebi) 

oamenii bătrâni preferă să trăiască în amintiri decât în iluziile viitorului 

au obosit 

oamenii bătrâni sunt obosiți

le piere zâmbetul cu fiecare minut trecut 

le cad pleoapele în ciuda voinței lor 

oamenii bătrâni sunt obosiți

niciodată nu vor ști când va veni vremea și vor spune 

mă duc să mă odihnesc puțin, puiuț 

 

de ce nu se trezește bica?

acum se odihnește. 

 

 

 

acceptare

 

abia acum îmi dau seama 

încă țin la voi 

la voi la el la ea la toți 

țin la toți care au ținut cândva la mine 

o lună 

două

șase 

un an 

doi 

poate încă țineți la mine și acum 

și că distanța nu este un factor nefavorabil 

sufletele țin la suflete până la moarte 

sper că și după 

 

cine o să mă mai ajute

să învăț

cine o să mă mai ajute 

dacă nu voi 

 

stelele de pe cer sunt harta sufletelor voastre

dia de los muertos o avem în fiecare sâmbătă la biserică

si zilnic în noi nu trebuie pomelnice pentru a ne aduce aminte de voi

ce comic ar fi să avem pomelnice și pentru cei vii doar pentru a ne aminti că 

există 

cum și voi existați fără îndoială 

doar că nu aici

 

încă țin la voi 

deja m-am saturat de verbele la trecut alături de 

Dumnezeu să-l ierte

de ce oamenii vorbesc despre cei adormiți la trecut 

când ei încă sunt printre noi 

încă sunt printre noi nu poți nega asta 

iar dacă nu crezi 

nu ai trăit asta 

cei apropiați sunt apropiați 

Mereu vor rămâne apropiați

 

încă țin la voi 

sper că și voi țineți la mine

speranța e ultima care moare 

nu altceva

iar ea va muri abia când ne sosește ceasul tuturor 

nu mai devreme 

 

încă țin la voi

sper că sunteți bine 

sper că voi fi și eu bine. 

 

 

another background

 

mi-e dor de îmbrățișările voastre calde 

să vin în fiecare an cu o altă colindă rescrisă 

să mor de rușine când din puținul vostru ofereați foarte mult 

oricui 

oricând 

bradul tău e acum al meu 

globurile tale sunt acum ale mele 

beteala ta e acum a mea 

din trei brazi am făcut doar unul 

din trei case am încălzit doar una 

din trei îmbrățișări s-a făcut doar una 

din trei suflete calde au rămas trei suflete calde 

 

nu am mai apucat să vă decorăm noile  vechile case 

dar am decorat-o pe a noastră cu imaginile voastre 

am pus aceleași colinde care vă schimbau culoarea ochilor 

facem aceleași rețete de care mereu vă era poftă

am schimbat puțin background-ul 

puțin mai mult 

de fapt 

foarte 

mult 

nimic nu s-a schimbat 

toate s-au schimbat 

casa e din ce în ce mai rece 

biserica din ce în ce mai caldă 

 

de ce să vin în vizită la voi când 

voi sunteți mereu la noi acasă cu fiecare pomenire cu atât strigați

hei sunt aici!

și eu!

și eu!

și eu! 

 

în sfârșit încăpem toți într-o sufragerie de 4 metri pătrați 

ne-am îmbrăcat în haine festive aka pulovere și șosete cu modele haioase 

doar că voi aveți și un mic accesoriu în plus o coroniță sclipicioasă care 

ne ajută să nu vă pierdem

 

abia aștept îmbrățișările voastre scipicioase. 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5