Cornel Cotuțiu: Valoare incontestabilă, în plină dictatură

     Nu prea mi s-a întâmplat să mă trezesc în plină noapte și să contiunui, în veghe, ceea ce începuse în vis.

     Cred că „subiectul” s-a conturat de la un dialog, în oraș, cu o bună cunoștință. Îmi spunea că tocmai s-a întors de la Cluj și ceea ce voia să-mi evoce nu e o glumă, ci, realmente, ține de real. Cică, pe stradă fiind, a surprins, în trecere, un dialog între doi bunici. Unul: „Ai auzit că a venit Mutu la Cluj?” Celălalt: „La naiba ! Nu putea să rămână acolo, la Cotroceni ?!”

     Ei bine, în vremea somnului venise la mine celebrul fotbalist român Dobrin. Apropierea dintre cei doi poate se datora și faptului că, în urmă cu o săptămână, cercetând un raft în Biblioteca orașului, am dat de o carte de eseuri a unui dramaturg și, răsfoindu-o, am întâlnit pe o pagină numele lui Dobrin. Desigur, m-a interesat opinia scriitorului, pe care, din start, o puteam anticipa: Fotbalistul Dobrin rămâne în istoria acestui sport, în memoria celor care am trăit superbe emoții, urmărindu-i jocul în uluitoare confruntări fotbalistice de toate gradele.

     De ce un astfel de nume a ajuns să fie arhicunoscut și folosit uneori ca punct de referință pe înalte paliere de valoare în te miri ce locuri și fapte, nu o dată lipsite, străine de sport, de fotbal?

     Pentru că, din antichitate până azi, sportul e practicat pe toate meridianele?

     Pentru că fotbalul e „sportul rege” și place din pricini care țin de vârstă, de profesie, de sex, de cultură, de mediul socio-economic, de tradiție, de continente?

     Se poate răspunde și în altă manieră (poate precumpănitoare).

     Fotbalul este o ipostază a existenței umane, în care Dobrin a excelat prin valoare. El reprezintă valoarea autentică, valoarea oricând verificabilă. Dobrin a fost o personalitate ce s-a impus, s-a manifestat prin mijloace străine de orice bănuieli meschine (slugărnicie față de autorități, „șopoteli” la Securitate).

     Sute de mii de oameni, pe stadion, la televizor, erau convinși de frumusețea paselor sale,a driblingurilor amețitoare pentru adversar, de șuturile sale la poartă. O valoare certificată de sute de mii de ochi și suflete, de oameni diferiți de pe toate meridianele. O valoare care nu avea cum să trișeze - el era o certitudine pentru această ținută competițională. O valoare la care avea acces toată lumea (inclusiv ticăloșii de la conducerea țării, profitând de faima mondială a lui Ilie Năstase, Ion Țiriac și Nicolae Dobrin).

     Ei bine,„ noul Dobrin”, de la Cluj-Napoca, e de dorit să joace, în toată plenitudinea, postura sa de antrenor - în acest greu de definit climat uman postdecembrist, viciat de impostori, de semianalfabeți cu putere de decizie.

                                                                 Cornel Cotuțiu