Ziua Drapelului Naţional, cinstită la Bistriţa. Ioan Turc: Sub Tricolor, suntem mai puternici, mai curajoşi, mai destoinici

În fiecare an, la 26 iunie, marcăm Ziua Drapelului Naţional al României, instituită prin Legea 96/1998. Şi la Bistriţa a fost organizat un ceremonial de înălţare a Drapelului Naţional de către Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, în colaborare cu Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria municipiului Bistriţa şi Protopopiatul Ortodox Bistriţa.

         Manifestările au debutat duminică seara cu ceremonia de coborâre a Drapelului Naţional de pe catargul din Piaţa Centrală, luni dimineaţa având loc slujba de sfinţire în Biserica „Coroana”, oficiată de protopopul Alexandru Vidican, alături de preotul militar Cristian Marţian, pr. Emanuel Vidican, pr. prof. Nicolae Feier. Ceremonia militară şi religioasă a debutat cu acordarea onorului militar pentru col. Cristinel-Dumitru Colibaba, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” şi primarul Ioan Turc.

              „Sărbătorim Ziua Drapelului pentru că cinstim într-un mod solemn unul dintre cele mai puternice simboluri naţionale, sigur este cel mai vechi, alături de imn, de stemă, de Ziua Naţională. Istoria Tricolorului se pierde în negura veacurilor. Mihai Viteazul a folosit aceste culori, pe documente oficiale, pe scut sau pe stemă. Tricolorul a fost adoptat ca drapel de luptă în Ţara Românească în 1834, dar a intrat în conştiinţa naţională a românilor din toate provinciile româneşti în 1848. (...) Unirea s-a făcut sub Tricolor la 1 decembrie 1918. Tricolorul a fost simbolul Revoluţiei din 1989. Tricolorul s-a înălţat onorându-i pe sportivii români care au obţinut medalii strălucite, i-a însoţit pe soldaţii noştri peste tot în lume acolo unde au plecat să asigure pace în lume. Pentru noi, roşu, galben şi albastru reprezintă România, cu un trecut glorios, cu un prezent plin de provocări şi un viitor pe care ni-l dorim plin de lumină. Sub tricolor suntem mai puternici, mai curajoşi, mai destoinici. Dumnezeu să binecuvânteze acest oraş, ţara noastră şi pe români oriunde s-ar afla”, a transmis primarul Ioan Turc, punctând câteva dintre reperele şi semnificaţiile zilei. 

Ceremonia a continuat cu binecuvântarea şi sărutul Drapelului, ulterior acesta fiind înălţat pe catarg pe acordurile Imnului Naţional al României.

         Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare pe muzica militară a fanfarei Garnizoanei Bistriţa.

         Drapelul este, alături de stemă, sigiliu şi imn, simbol naţional. Constituţia prevede că „drapelul României este tricolor, culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”.

         La manifestări, alături de militarii bistriţeni şi de conducerea Brigăzii 81 Mecanizată, au fost primarul Ioan Turc, subprefecţii Ioan Zăgrean şi Decsei Atilla, vicepreşedintele CJ – Ciprian Kecskes Simionca, viceprimarul Sorin Hangan, directori de instituţii deconcentrate, şefii instituţiilor din subordinea MAI, cadre militare în retragere şi rezervă şi bistriţeni.

Comentarii

26/06/23 15:22
Iuliu

Motto:
"Cu Dumnezeu de-acum 'nainte,
Munteni și Moldoveni și Moți,
Un drum avem peste morminte,
Un steag ne-acoperă pe toți.

Când îl privesc cu-nfiorare,
El nu e-nșelător miraj,
E steagul nostru, steagul care
A fluturat în vânt la Blaj."
(Cântec patriotic- Veniți români, să cerem dreptul)

Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționată lozinca: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. In impresionanta Adunare de la Blaj, din 3/15 mai, 1848 s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române, având imprimată inscriptia "Virtutea Romană Renăscută".
Am făcut aceste precizări având în vedere că la finalul lunii mai a fost adoptată și ulterior promulgată Legea 176/2023 care modifica legea 76/1994 și care a intrat in vigoare vineri, 23 iunie, 2023.
Legea prevede ca pe drapelul României sa nu poată fi trecute alte inscripții cu excepția stemei de stat, sau cele adoptate prin reglementarile militare iar lângă drapel sa poata fi arborat doar steagul Uniunii Europene și cel al NATO, nu doar cel al Comisiei Europene, cum era prevăzut până acum.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5