ZBOR IN IMPERIUL ROSTIRII

,,….am sa ma intorc de pe oriunde voi fi in aceasta tulburatoare

Vale a Rodnelor ,sa invat,ca si bunii mei,crescatorii de oi,cat de mare si demna

poate sa fie moartea…’’

(Lucian Valea - ,,Tarziu’’)

,,Tulburatoarea Vale a Rodnelor’’, tinut de o rara frumusete ce ofera privirilor maretia inaltimilor neimblanzite, adaposteste numeroase asezari omenesti intemeiate din vechime…

De pe aceste meleaguri dominate de verticalitatea formelor de relief si-a inceput drumul vietii Lucian Valea, pe adevaratul sau nume Alexandru Astalus. S-a nascut la 4 martie 1924 in comuna Sant ,unde tatal sau era invatator si acolo si-a petrecut primii ani ai vietii.Apoi familia invatatorului Leonte s-a mutat la Sangeorz,intr-o casa cu o impunatoare arhitectura taraneasca,elogiata mai tarziu de Lucian Blaga , care a poposit pe acele meleaguri.

Tanarul Alexandru si-a inceput studiile liceale la Bistrita,ca apoi sa le continue la Cluj si Brasov,manat de vicisitudinile vremii .Interesul pentru literatura i s-a desteptat de timpuriu si a inceput el insusi sa creeze poezii .Poemul sau de debut a fost dedicat poetului Ion Moldoveanu si a aparut in ,,Tribuna’’ la 2 iulie 1939.

Liceanul Valea a participat la activitatile cercului ,,Luceafarul’’de la Liceul ,,Baritiu’’ din Cluj cu entuziasmul pe care si l-a pastrat de-a lungul intregii sale vieti. A frecventat cu mult interes sezatorile literare ale vremii, mai intai ca spectator,iar mai tarziu s-a numarat printre autorii de literatura care asigurau succesul acestor manifestari artistice.Astfel a avut prilejul sa cunoasca personalitati ale literelor romanesti care l-au apreciat pentru talentul sau.

La numai optsprezece ani, Lucian Valea avea deja tiparite doua volume de versuri care se integrau poeziei refugiului transilvan si care prevesteau o autentica vibratie artistica.

Asupra acestor volume imi voi opri atentia ,deoarece ele prefigurau deja un poet de o sinceritate cuceritoare, ce cultiva o poezie discret elegiaca, poezie strabatuta de un acut simt al istoriei. Insufletit de idealurile neamului sau vitregit, tanarul poet si-a exprimat in versurile inceputurilor revolta impotriva nedreptatii, dar si speranta intr-un viitor de lumina. Poeziile lui din acea perioada exprima un dor,,proliferat in nuante tulburatoare ; el este simultan plans si amintire, tristete si vis , indarjire strabatand spre o zi a luminii solare.’’(Nicolae Turtureanu).

Cele optsprezece poeme ale volumului ,,Matanii pentru Fata Ardeleana’’ il dezvaluie pe Valea ca fiind un poet elegiac, fiintand sub cer bacovian si arghezian. Cea mai mare parte a a versurilor acestui volum sunt in stil popular ,realizate intr-o imagistica ce cucereste prin simplitate :,,Treci,domnita,treci departe/ Sa te -nsemne-n alta parte/ Toamna cu plaivas de fum/ Plange sufletul pe drum.’’(Cantec unic) . Fata Ardeleana este o metafora sugestiva, intruchipare a unei complexe game de sentimente. Mandru de originea sa ardeleneasca, tanarul Valea repeta obsedant structuri menite s-o aminteasca: ,,cu cerul acesta ardelenesc sub gene’’, ,,ne-a sarutat pe fruntea ardeleneasca’’, ,,si sa sfarsesc asa, ardeleneste’’. Aflat inca sub influenta lecturilor sale ,debutantul de atunci a exprimat in acest volum , cum era si firesc,mai mult o atmosfera poetica generala decat notele distincte ale unei personalitati artistice.

In volumul urmator, aparut in anul 1942 si intitulat ,,Intoarcerea langa pamant’’,Lucian Valea descinde viguros in realul social si isi exprima credinta in mesianismul poeziei, considerandu-se sortit sa exprime durerile unui neam nedreptatit de soarta. Volumul este alcatuit din cinci cicluri:,,Autoportret’’, ,,Pentru fata din balada’’, ,,Carnet de spital’’, ,,Destin’’ si ,,Intoarcerea langa pamant’’. In versuri simple,de o uimitoare limpezime si plasticitate, poetul exprima un optimism sanatos, concretizat in iubirea de glie si in increderea in viitorul neamului sau. Printre cele mai izbutite poezii patriotice ale volumului se numara:,,Strabunul’’ , ,,Ciobanul’’, ,,Ravas baditii Octavian’’. Apreciindu-i stradaniile literare, Mircea Bogdan scria in ,,Luceafarul”: ,,Din soaptele stramosilor si din vaierele celor de azi, cantecele lui se infiripa cu scipiri de fulgere spre viitor.’’

Patruns de o profunda dragoste pentru pamantul stramosesc,Valea se dovedeste in

poeziile acestui volum a fi un razvratit care isi inabusa suferinta si cheama vremurile ce vor aduce alinarea : ,,Ni-i graiul greu de plans si tremurate / Ni-s genele bolnave-n calmul serii’’Asemeni lui Goga, el se considera interpretul vrerii celor multi si obiditi :,,Nu-i graiul meu cu care strig si gem /Nu-i viata mea ce-o risipesc prin ani / Eu sunt plamad-a sute de tarani.’’Influenta lui Aron Cotrus se face simtita prin introducerea unor expresii dure, suierate ,menite a sugera indarjirea cu care ardelenii au inteles sa lupte pentru drepatatea lor. Entuziasmul tineresc il determina pe Valea sa adopte o atitudine grandilocventa, o hipertrofiere a eului :,,Prea stramt ii veacul ca sa ma incapa, / De ma intind ,izbesc cu pumnii zarea !’’Credinta nebiruitei legaturi dintre om si pamant este unul dintre elementele de fond ale creatiilor incluse in acest volum. Sentimentele ce-l insufletesc sunt exprimate ,poate, cu prea mult patos, insa impresioneaza sinceritatea simtirii ,entuziasmul sau punand in evidenta curajul de a revarsa preaplinul unui suflet daruit neamului : ,,M-a ars destinul neamului la os /Si mi-a-mplantat in carne crez,revolta ‘’.

Nu lipsesc din aceste prime poeme elementele de pastel ce contureaza natura atat de indragita a meleagurilor ardelene. Culmile semete ale muntilor strajuiesc pamantul strabun asemeni unor vajnici osteni,fiind in acelasi timp simboluri ale spiritualitatii ardelenesti.

Tanarul poet nu uita nici tainica frumusete a sesului :,,Si cat vezi cu ochii-n tarini,lanuri de porumburi ude / Se ingana si-n rostire numai Somesul le-aude.’’.In mod firesc, este ilustrata si tema iubirii ,insa in acea perioada Valea vibra mai puternic prin dragostea de neam, de aceea creatiile erotice sunt putine.

Desi s-a incadrat in anumite clisee, prin poeziile acestor prime doua volume Valea a reusit ,totusi, sa contureze o anume individualitate , remarcandu-se prin stapanirea tehnicii versului, prin proprietatea si plasticitatea expresiei artistice si prin optimismul sau robust.

Prof. Mioara Corda

Scoala Generala ,,Avram Iancu” Bistrita