Suedia - între tradiţie şi pragmatism (X) Probleme de sănătate

Într-o ţară unde soarele e atât de zgârcit, încât poate să nu apară câteva luni la rând, e un adevărat miracol cum sunt în stare suedezii să-şi păstreze un tonus de o ata- re încărcătură, ca să reziste încercărilor cotidiene. Pentru că şi aici este stres, nu atât din cauza aglomeraţiei din trafic sau a problemelor de serviciu ca la noi, cât mai ales datorită taxelor şi impozitelor deloc neglijabile, a fluctuaţiilor de preţuri, la care se a- daugă această necontenită implicare într-o suită de fenomene naturale capricioase şi implacabile în asprimea şi variaţiile lor. E concludent să evidenţiez doar un singur reflex la această stare de lucruri: la apariţia aşa de rară a soarelui, toată suflarea exis- tenţială din Suedia, dar în special oamenii, se grăbeşte să se expună, ca la o comandă, la razele binefăcătoare, să le primească prin toţi porii, atât de necesară este completa- rea pe cale naturală a calciului din organism, care nu poate fi realizată, mai ales la co- pii, doar cu produse farmaceutice. Temperatura scăzută, umiditatea ridicată, alternanţa unor nopţi foarte lungi (16-18 ore), cu zile de asemenea lungi, în funcţie de alternanţa anotimpurilor, înseamnă tot atâtea probleme pentru localnici, ca să nu mai vorbim de un vizitator sau un imigrant veniţi din părţile însorite ale Europei, din Asia de sud sau din Africa. Pentru cei din urmă sunt nu numai probleme de adaptare, ci şi ca stare de spirit. Nu cred că numai din raţiuni de educaţie sau de bun simţ, n-am văzut pe străzi, în parcuri, în magazine, manifestări explozive de bucurie, hohote de râs, exprimări spontane ale voioşiei, atât la autohtoni, cât şi la cei veniţi de aiurea. Suedezul, mai ales de la o anumită vârstă este plictisitor de serios, morocănos chiar, şi această stare de spirit şi-o însuşesc, fără să vrea, datorită împrejurărilor, şi toţi ceilalţi. Cât despre re- zistenţă şi adaptare, s-ar putea spune multe în legătură cu organismul suedezilor. Pen- tru un turist slovac, de pildă, ar fi un gest de extravaganţă să încerce ceea ce pentru un localnic pare ceva normal: să facă o baie în mare sau într-unul din miile de lacuri afla-te la îndemână, la temperatura de 8-10 grade, sau să iasă, după un duş fierbinte, cu capul descoperit la o plimbare cu bicicleta, pe o vreme cu câteva grade sub zero.

Copiii sunt obişnuiţi de la 2-3 ani cu acest regim spartan, ieşind în natură, indiferent de anotimp sau de vremea de afară, se bălăcesc prin bălţile din curtea grădi- niţei, fac baie în mare în verile lor capricioase, cu soare anemic şi temperatura apei de 12-13 grade şi, probabil, cu câteva grade mai mult pe plajă. De fapt, suedezii îşi rit- mează toate momentele vieţii după ieşirile capricioase ale astrului zilei, îndeplinind adevărate ritualuri pentru întâmpinarea sau sărbătorirea luminii şi căldurii.

Medicii suedezi ar putea fi consideraţi cinici în întâlnirile lor profesionale cu pacienţii, pentru că în concepţia acestor specialişti sănătatea este mai mult o problemă de adaptare, de rezistenţă şi de călire a organismului împotriva bolii, de aceea admini- strarea de medicamente se face când măsurile enumerate mai sus şi-au epuizat efectul. Aceasta nu înseamnă că medicii suedezi nu sunt buni specialişti, lucru confirmat de starea de sănătate ridicată a locuitorilor Suediei. Cât priveşte spitalele, am fost de-a dreptul încântat să constat modul impecabil de funcţionare, curăţenia din saloane, hrana excelentă şi condiţiile de tratament şi spitalizare, şi asta vizitând doar un spital comunal, cu câteva sute de paturi, ceea ce există la fiecare centru de comună, să nu mai vorbim de clinicile universitare sau spitalele de înaltă specializare.

Mihai Litinschi