Stelian Dolha, deputat PNL: Eliminarea cotelor de lapte, coşmarul fermierilor români

*declaraţie politică

Peste două luni producătorii de lapte din România se vor confrunta cu un cutremur anunţat, dar pentru care, cei mai mulţi dintre ei n-au avut cum să se pregătească.

Eliminarea cotelor de lapte, după trei decenii în care a reglat producţia de profil în Uniunea Europeană le provoacă insomnii fermierilor de-a lungul şi de-a latul Europei, însă pe cei români îi scufundă de-a dreptul dreptul în deznădejde.

Vulnerabilitatea fermierilor din România este dată nu atât de cantitatea pe care au dreptul să o livreze, pentru că, oricum au trimis şi până acum procesatorilor cam jumătate din cât le permitea sistemul cotelor. Problema este că, acum, s-ar putea să rămână acasă cu tot laptele nevândut. Marii fermieri din UE, cei cu supraproducţie, se uită cu ochi galeşi către piaţa românească şi şi-au făcut deja planurile de extindere. Embargoul UE asupra Rusiei şi imposibilitatea de a mai intra pe această mare mare piaţă pe termen încă necunoscut a adăugat o presiune suplimentară şi a făcut din România o zonă şi mai atractivă pentru desfacerea excedentelor Uniunii.

Toate acestea limitează şi mai mult posibilitatea fermierilor mici şi mijlocii, dar şi a celor mari de mai fi actori pe această piaţă. În jocul acesta cu preţuri mici şi cantităţi mari fermierii români par deja condamnaţi.

Confruntat cu acest dezastru cu final anunţat Ministerul Agriculturii pretinde că a făcut imposibilul. Că a ridicat subvenţia pe cap de bovină anul acesta şi a aplicat o cotă stimulativă pentru cei care vor să îşi crească efectivele şi producţia de lapte. E ceva, dar e doar o picătură într-un ocean. Şi mai ales e în ceasul al 12-lea.

Îşi va producele efectele când bulgărele se va fi transformat deja în avalanşă. La fel cum se va întâmpla şi cu mirajul scăderii TVA la lapte din 2016. Adică mult prea târziu.

Despre furaje şi diferenţa de cost a hranei pentru animalele de la noi faţă de cele din alte state europene n-a vorbit mai nimic şi mai ales nu a făcut nimic ministrul de resort. Că una e să iei subvenţie de 150 de euro la hectar pentru furaje, cum e cazul fermierului român şi cu totul altceva e o subvenţie de 330 euro/hectar pentru fermierul german ca să nu mai vorbim de cel olandez care încasează 800 de euro/hectar. Chiar de la pornire fermierul român e pierdut.

Aşa că fraza pe care-am auzit-o zilele trecute de la nişte fermieri cu ferme numărând peste 1000 de capete, că niciodată nu a fost mai rău decât acum, e radiografia teribilă a acestei situaţii. Iar ministrul agriculturii, dacă va mai conduce până atunci vreun minister şi guvernul lui va trebui să răspundă la teribil de multe întrebări. Şi s-ar putea alege cu nişte etichete deloc flatante pentru posteritate.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]