Spovedanie cutremurătoare

Un preot aflat la ieşirea la pensie a dat o masă de adio cunoscuţilor săi şi între alţii a fost invitat şi un politician local cunoscut, căruia i s-a făcut cinstea de a îmnâna un cadou părintelui. Cum politicianul, conform unui oarecare obicei întârzia, preotul se gândi să umple timpul cu un speech, spre a mai trece vremea:

- Dragii mei, am sosit în această parohie acum 43 de ani şi mărturisesc că la început am fost timorat şi chiar înspăimântat atunci când am spovedit pentru prima dată un localnic. Auzindu-l, mi-a făcut impresia că aici sunt nişte oameni foarte răi. El mi-a povestit cum a furat de la vecini şi prieteni şi a furat şi de acasă un televizor pentru a-şi cumpăra droguri, cum a avut nişte relaţii cu soţia şefului şi alte colege, cum s-a îmbolnăvit de o boală venerică şi apoi a îmbolnăvit-o şi pe sora sa. Era să leşin . Din fericire, a fost o impresie greşită, fiindcă mai târziu, am aflat aici oameni foarte credincioşi, cu mult bun simţ, buni familişti, ce m-au primit cu prietenie şi m-au ajutat foarte mult.

Continuându-şi povestirea, deodată apăru omul nostru politic, un pic grăbit şi toţi îl primiră cu cinste, iar după un moment de respiro îi dădură cuvântul:

-Dragii mei, sunt fericit că mă aflu aici cu dumneavoastră şi vreau să vă spun că am avut bucuria să fiu cel dintâi din orăşelul nostru care a avut prilejul să fiu spovedit de preacucernicul părinte.

Lumea prezentă izbucni într-un râs irezistibil. Politicianul se opri, nedumerit… Ce ar fi putut el spune greşit? …

-Dar nu înţeleg…Pentru ce râdeţi? murmură el stânjenit.