Spectacole cu iz de cruzime

Municipiul Bistriţa, prin unii dintre cetăţenii săi, tinde tot mai mult să se singularizeze în ţară deoarece, pe lângă etnobotanice şi droguri de mare risc, au mai găsit un trist prilej de… „distracţie”.

Ba în Parcul Mare, ba Subcetate, ba în alte locuri, unii bistriţeni par hotărâţi să demonstreze că şi în oraşul nostru se întâmplă ceva, aşa că au pus la cale adevărate războaie între câini de luptă, adevărate fiare sălbatice care, special antrenaţi, urcă o adrenalină bolnavă până spre paroxism, astfel încât cu greu mai ştii care-i spectatorul şi care-i fiara, mai ales că niciunul, nici altul nu se dovedeşte a fi fiinţă raţională, capabilă să discearnă că spectacolul este frumos atunci când nu decade în carnagiu şi când actorii nu sunt câini. De fapt, bestiile pe două şi pe patru picioare, delirând de satisfacţie, nu realizează că „potăile” asmuţite pot vandaliza bunuri, unele maşini parcate nefericit în preajma „arenelor” au avut de suferit, oameni pot fi puşi în pericol, în integritatea lor, dacă trec prin zonă, dar ceea ce contează este priveliştea apocaliptică în care câinii luptă, uneori, până la sfârşit. Iar pe margini oamenii râd!

Negri, albi ori bălţaţi, câinii lasă urme şi pe bunurile din preajmă, în special maşinile aflate în parcare.

Omul devine lup şi nimeni nu-l opreşte.

Ar fi necesar ca Poliţia, Jandarmeria, Poliţia Comunitară ori a municipiului să reacţioneze drastic şi atât „luptătorii”, cât şi stăpânii ori pariorii să se întâlnească cu legea şi să fie neîntârziat opriţi. Este de aşteptat ca măsurile categorice să nu întârzie pentru că altfel Bistriţa devine dintr-un oraş liniştit un oraş al… haitelor de tot felul.

Ion Cremene