Solista de muzică populară Valeria Peter Predescu a trecut în veşnicie

Marţi, 28 aprilie a.c., dimineaţa, o veste tristă anunţa trecerea la cele veşnice a solistei de muzică populară Valeria Peter Predescu, la nici 62 de ani împliniţi. Prima informaţie am primit-o la ora 6,45, surprinzător şi pe neaşteptate, de la o bună prietenă a ei, Anişca Dumbrăvean: “Acuma am aflat şi eu, de câteva minute, de la o vecină a mea… zicea că i-a fost rău de tot aseară, târziu, după ora 22,00. O durea tare pieptul şi se sufoca… A venit fiul său Nicu, a chemat salvarea, medicii… Dar nu s-o putut face nimic. Şi-o dat sufletul în mai puţin de o oră”. Apoi, Anişca, ca fulgerată, mi-a spus: “Nu îmi vine să cred, domnule Tutula… Cum? Aşa repede să moară. Îi ceva de necrezut! O să mă duc până la domnul Adrian Predescu, soţul ei să văd dacă îi adevărat sau nu”.

Ascultând-o pe Anişca Dumbrăvean, parcă un trăsnet m-a lovit în moalele capului. M-am pierdut şi eu… puţin, însă i-am spuis Anişcăi: “Dacă-i aşa, Dumnezeu să o ierte şi să-i fie ţărâna işoară”. M-am despărţit de Anişca, agitat şi frământat, dar sigur oarecum pe mine… gândindu-mă că poate nu-i adevărat. Apoi, prin mintea mea mi-au trecut zeci de secvenţe pe care le-am avut cu Valeria Peter Predescu la scrierea şi lansarea monografiei Telciului (1245-2004), unde a fost un colaborator priceput şi valoros, la Zilele Telciului, ultimele două ediţii, la Bichigiu şi Salva – în 2008, la comemorarea martirului erou Tănase Tudoran şi ai celor 18 ortaci ai săi, la Sângeorz-Băi, Cluj-Napoca, Bistriţa şi multe alte locuri, în care după 1990 ne-am întâlnit la un număr mare de activităţi şi manifestări cultural-artistice.

Consăteana noastră, Valeria Peter Predescu, născută la Telciu în 26 octombrie 1947, a fost un om deosebit, de mare valoare spirituală, cumsecade şi plină de omenie, cu mult bun simţ, care s-a ridicat încet-încet de jos, prin munca sa de acolo din “talpa ţăranului” român, unde şi astăzi există mai multă înţelepciune şi crez moral între ceea ce este bine şi ceea ce nu este bine, adică rău, căci orice am crede, “veşnicia s-a născut la sat”, iar spusele lui Lucian Blaga sunt valabile şi acum, chiar dacă satul românesc nu mai seamănă cu cel din 1938-1949-1962 sau 1989. Multe s-au schimbat, inslusiv mentalităţile, dar morala creştină se mai menţine încă destul de bine.

În cei aproape 40 de ani de activitate, în calitate de interpretă de muzică populară, Valeria Peter Predescu a muncit enorm, cultivând şi ducând în lumea întreagă tradiţiile, portul, cântecul şi dansurile de la Telciu, Leşu, Prundu Bârgăului, Zagra, Feldru… din întreaga zonă a Năsăudului şi Bistriţei, realizând peste 60 de discuri şi CD-uri, patru lucrări etnografice şi folclorice, unele în colaborare cu scriitoarea Melania Cuc, în două ediţii. Iar două cu etnologul Emilia Bumb, şi un număr însemnat de studii şi cercetări, culegeri folclorice: balade, doine, colinzi, pricesne, strigături, cântece de joc şi voie bună. A colaborat cu peste 50 de rapsozi de muzică populară, le-a adunat cântecele, pe unele le-a publicat, pe altele le-a înregistrat în CD-uri distincte, fiind şi din acest punct de vedere modestă, generoasă şi plină de solidaritate şi respect cu oamenii satelor. Să pomenim în acest sens doar câteva din colaborările sale de excepţie: Reghina Tăpălagă, Aristina Olari (Telciu), Nastasia Aluaş (Şieuţ), Ana Bâgiu (Leşu), Anton Bâgiu (Leşu), Ioana Ceuca (Leşu), Saveta Ceuca (Salva), George Corbu (Salva), Saveta Cosma (Sigmir), Valer Drăgoi (Spermezeu), Maria Iftenie (Poienile Zăgrii). Nicolae Irini (Telciu), Iftenia Marica (Leşu), Elvira Maxim (Budeşti), Nicolae Mihăese (Feldru), Ioana Orban (Mureşenii Bârgăului), Maria Olari (Telciu), de la părinţii săi Leonora şi Ioan Peter (Telciu), Domniţa Pop (Salva), Eugenia Pop (Bichigiu), Raveca Pop (Rebra), Dumitru Cilica (Runcu Salvei), Ioana Simionca (Şieuţ-Sebiş), Ileana Sovrea (Rusu Bârgăului), Nastasia Todica Văsieş (Telciu), Saveta Todoran (Telciu), Maria Tomi (Nimigea), Doce Tompa (Telciu), Ana Apostol (Telciu), Ioan Ceşa (Telciu), Ana Filip (Salva), Firuca Târca (Telciu), Larion Marica (Leşu), Toader Miron (Telciu), Rodovica Tompa (Telciu), prof. Sever Ursa (Maieru), Ioan Sabadâş (Telciu), Maria Precup (Leşu), George Scuturici (Leşu) şi mulţi, mulţi alţii pe care, cu scuzele de rigoare, nu-i pomenim pe toţi. Sper să fie înţeles.

Valeria Peter Predescu a ridicat la rang de mare fineţe şi dăruire strigarea şi cântecul găinii la naşi şi miri, la multele nunţi unde a fost invitată ca solistă sau naşă. A fost o interpretă aproape unicat în România noastră, greu de egalat la pricesne şi cântări creştine de Crăciun, Anul Nou, Sfintele Paşti, la Rusalii şi alte sărbători creştine, având o voce minunată, melodioasă şi pătrunzătoare, cu versuri pline de tâlc, înţelepciune şi subînţelesuri, specifice Măriei Sale, Ţăranul Român, care din 1990 încoace nu a făcut nicio grevă generală, deşi este cel mai apăsat de actuala criză economică şi financiară, cel mai nedreptăţit.

Prin trecerea sa în eternitate, comuna Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud pierde o mare personalitate, o privighetoare a cântecului popular românesc, a cărei activitate de interpretă, culegător de folclor şi cercetătoare etnografică şi etnofolclorică i-a fost recunoscută prin zecile de diplome şi premii (peste 100), dar şi a titlului de CETĂŢEAN DE ONOARE, al Bucureştilor (Capitala României), Leşului, oraşului Năsăud, municipiului Bistriţei şi comunei Telciu. Rămâne ca tineri descoperiţi de ea, actualele generaţii să-i ducă cu cinste munca ei mai departe, şi fără niciun fel de întinare.

Noi, cei de azi, să-i preţuim munca şi opera de o viaţă şi în orice împrejurări să ne aducem cu mult drag aminte de chipul ei frumos şi gingaş, iar când avem timp să-i punem o floare pe mormântul veşniciei. Un pios omagiu şi respect din partea unui telcean pentru o telceancă, care ne-a dus Telciul în lume, în întreaga Românie şi aproape 20 de ţări, pe unde ne-a reprezentat cu cinste şi onoare.