Şi cerul a plâns la Petru Voda…

Zi senină de iulie cu un soare arzător, care priveghea peste întreaga suflare adunată la Petru Voda. Curtea mănăstirii, împrejurimile şi biserica sunt pline de oameni tăcuţi care se roagă sau asculta smeriţi Sfânta Liturghie. În fata mănăstirii, înconjurat de călugări ,maici şi credincioşi , împodobit cu flori, este mormântul Părintelui Justin Parvu. Părintele este prezent, cum o făcea mereu, dar de această dată în sufletele şi gândurile celor care l-au iubit şi-l vor iubi mereu.
Obştile Mănăstirii Petru Vodă şi Mănăstirii Paltin s-au pregătesc să primească la acest sfârşit de săptămâna mii de credincioşi pentru a participa la pomenirea de 40 de zile de la moartea părintelui Justin. Imediat după înmormântarea acestuia, Înalt Prea Sfinţitul Teofan al Iasilor a hotărât ca pomenirea de 40 de zile a săvârşirii părintelui să se facă sâmbăta, 27 Iulie 2013. Părintele Mitropolit Teofan a condus soborul de preoţi prezenţi la slujba Parastasului. Astăzi a fost şi hramul Paraclisului spitalului Mănăstirii Paltin – Sfântul Mare Mucenic şi Doctor-fără-de-arginti Pantelimon,înfiinţat de Părintele Justin, pentru a aduce puţină alinare celor bătrâni sau suferinzi. Până acum, în fiecare zi, la mormântul părintelui Justin au fost oficiate slujbe de parastas de către obştea de călugări, iar seara de către obştea de maici. De asemenea, reprezentanţii mănăstirii au avut grijă că mereu mormântul Părintelui Justin să fie împodobit cu flori, acestea fiind aranjate în formă de cruce.
Părintele Justin Parvu este unul dintre cei mai mari duhovnici ai ţării noastre. S-a născut la data de 10 februarie 1919, în satul Poiana Largului, comună Călugăreni, judeţul Neamţ, fiind cunoscut ca mare duhovnic şi stareţ la Mănăstirea Petru Voda.
În anul 1936, tânărul râvnitor de doar 17 ani intra frate la Mănăstirea Durau. După numai un an, în anul 1937, merge la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, de unde va pleca, mai apoi, spre seminarele din Ramnicu-Valcea şi Roman.În anul 1940 va vea loc tunderea sa în monahism, iar la doar un an distanta, hirotonia întru preot. A primit hirotonia la vârsta de 22 de ani.
Între anii 1942-1944, Părintele Justin Parvu este numit preot misionar pe Frontul de Est, în Neamţ, până la Odesa. El a participat, împreună cu "Divizia 4 Vânători de Munte" la luptele din cel de-al Doilea Război Mondial, ajungând până la Don. După lăsarea la vatră, el continua studiile la Seminarul din Roman, amintit mai sus. După război, au început vremurile de prigoană a românilor de către bolşevici. În anul în care va absolvi seminarul, în 1948, el va fi arestat. Prigoana începe ! Părintele Justin Parvu este arestat pe motive politice şi condamnat la 12 ani de "închisoare politică". Nevoitorul pentru ţara şi credinţa, Justin Parvu, va fi muncit prin mai multe închisori ale ţării: Suceava, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava şi Aiud. Urmează apoi muncă silnică din minele de la Baia Sprie, apoi "reeducarea" din Închisoarea Piteşti. În anul 1960, Părintele Justin este condamnat la încă patru ani de temniţă pentru că nu s-a lepădat de credinţă.
Abia în anul 1964 va fi eliberat, alături de toţi ceilalţi condamnaţi pe motive "politice", rămaşi în viaţă. Din cauza greutăţilor întâmpinate după eliberare, el ajunge să lucreze ca muncitor forestier. Rânduiala lui Dumnezeu era însă altă cu Părintele Justin. Astfel, între anii 1991-1992, alături de alţi doi monahi, Ignat şi Calinic, părintele soseşte în satul Petru Voda. Aici, el va întemeia Mănăstirea Petru Voda - judeţul Neamţ, pe care o închina martirilor romani din închisorile comuniste.
Părintele Justin a încetat din viaţă în seara zilei de 16 iunie, la vârsta de 94 de ani. Fusese diagnosticat cu cancer la stomac şi metastaze multiple, stând timp de câteva săptămâni într-un spital din Cluj unde a fost operat de două ori, medicii încercând astfel să-i prelungească viaţa. Din păcate, boala a fost prea puternică, astfel încât după o îndelungată suferinţa, iubitul duhovnic al Moldovei a trecut la cele veşnice. A fost înmormântat joi, 20 iunie, iar slujba a fost condusă de un sobor de preoţi, în frunte cu mitropolitul Teofan, al Moldovei şi Bucovinei. Părintele Justin, care de-a lungul vieţii a atras mii de credincioşi cu harul şi blândeţea sa, a plecat din această lume condus de un alai impresionant, mii de oameni din toată ţara vrând să îşi ia rămas bun de la stareţul de la Petru Vodă. A fost de aşteptat ca şi la parastasul de 40 de zile să vină multă lume, cu toţii vrând astfel să îi aducă un omagiu unuia dintre ultimii mari duhohnici ai tării.
La slujba de pomenire , când toată suflarea, cu mic - cu mare, a început să cânte “ Veşnica pomenire” şi clopotele au început să bată, a venit o ploaie liniştită, caldă şi blândă – ca şi sufletul parintelui- , care a spălat uşor lacrimile de pe feţele celor prezenţi. Plângea şi cerul la mormântul celui ce a întregit rândurile Sfinţilor Închisorilor.
Să vă odihniţi în pace, Părinte, şi să trimiteţi asupra noastră binecuvântarea de care avem atâta nevoie!