SERBĂRILE ASTREI LA RODNA – 20 NOV. 2010 – ADUNAREA ANUALĂ A DESPĂRŢĂMÂNTULUI A S T R A NĂSĂUD

Cuvântul de întâmpinare al primarului Dr. Alexandru Năşcan

Stimaţi oaspeţi astrişti.

Am deosebita plăcerea de a vă aduce salutul meu personal şi al locuitorilor acestei străvechi aşezări, urându-vă „Bun venit” în localitatea noastră şi succes deplin lucrărilor adunării anuale a Despărţământului Astra Năsăud. Alegerea localităţii Rodna pentru desfăşurarea acestei adunări este dovada importanţei socio-culturale pe care o are localitatea noastră în contextul spiritual de astăzi.

Reorganizarea Cercului Astra din comuna noastră constituie, ancorarea acestei localităţi la circuitul valorilor perene româneşti, cunoscându-se faptul că ea a fost una dintre membrele fondatoare ale Astrei transilvănene, iar prin renumele savantului rodnean, Florian Porcius, a contribuit la câştigarea unui prestigiu deosebit în lumea culturală.

In prezent se caută soluţii pentru dezvoltarea acelor activităţi care să pună în valoare nu numai priceperea şi hărnicia acestor locuitori dar să şi valorifice rezervele naturale ale acestei localităţi. Comuna Rodna este situată în partea nord-estică a judeului Bistriţa-Năsăud, având altitudinea medie de 539 m, fiind înconjurată de dealuri înalte care o apără de vânturile puternice, cu un climat continental moderat. Comuna Rodna se învecinează cu judeţul Maramureş la nord, cu hotarul comunelor Măgura Ilvei şi Ilva Mare la sud, cu hotarul comunei Şanţ la est şi cu hotarul comunei Maieru la vest.

Ca vechime documentară Rodna este atestată documentar la 1235, dar minele rodnene au fost cunoscute şi pe vremea dacilor, existând ipoteze că aceste locuri au fost locuite încă din neolitic. Populaţia după ultimul recensământ este de 6.803 locuitori, formând 2077 gospodării şi având 1600 locuinţe. Toate locuinţele sunt racordate la curentul electric.

Rodna a fost comună cu administraţie proprie, în perioada Regimentului II de Graniţă Năsăudean, a fost sediu de companie unde era staţionat ofiterul companiei, ulterior fiind sediu de plasă iar după 1945, regiunea înconjurătoare a primit, pentru puţin timp, denumirea de Regiunea Rodna, cu sediul la Bistriţa, având şi un ziar judeţean „Rodna muncitoare”.

Concomitent cu activitatea minieră, care în trecut era exercitată de străini aduşi din diferite zone al Imperiului Austro-Ungar şi într-o mai mică măsură de localnici, principala activitate era cultivarea pământului şi creşterea animalelor, munţii pe care-i stăpâneau din antichitate le ofereau condiţii prielnice pentru creşterea animalelor. Pe lângă aceste două activităţi locuitorii Rodnei se mai ocupau şi cu exploatarea lemnului din bogatele păduri înconjurătoare, mai mult până prin 1839 se ocupau şi cu plutăritul, transportând pe calea apelor buşteni şi scânduri până în Ungaria.

In prezent în Rodna avem circa 50 de unităţi de producţie bazate pe prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, reparaţii şi întreţineri sau comerciale. Natura generoasă a spaţiului geografic rodnean explică atât uriaşul interes turistic, cât şi grija pe care factorii locali şi judeţeni o acordă pentru păstrarea acestor comori ale faunei şi florei Munţilor Rodnei. In acest fel numeroase specii floro-faunistice rare sunt ocrotite de lege, iar unele areale compacte de vieţuire ale acestora sunt declarate rezervaţii naturale. Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţă de 46.399 ha, din care 3.300 ha au fost declarate rezervaţie a biosferei, încă din anul 1979. Flora şi fauna din cuprinsul Munţilor Rodnei este foarte bogată, cu specii rare ocrotite de lege. Plantele ocrotite în arealul comunei noastre sunt . tisa, smârdarul zâmbrul, zada, narcisa, bulbucii de munte, ghinţura galbenă, floarea de colţ, crucea voinicului, vulturica, ruşiţa, opaiţa şi laleaua pestriţă. Animale ocrotite în spaţiul Rodnei sunt :capra neagră, ursul carpatin, râsul, păsări : acvila de stâncă, ciuful pitic, buha, huhurezul de pădure, stârcul cenuşiu, corbul, cocoşul de munte şi cocoşul de mesteacăn.

In centrul Rodnei turiştii pot admira catacombele Rodnei, ruinele bazilicii dominicane, bazilică distrusă de tătari la 1242, dar şi impunătoare biserică ortodoxă construită între 1938-1965. In comuna Rodna este Căminul Cultural „Memorandist Gherasim Domide” cu o capacitate de 300 locuri şi Bilioteca Comunală „Ion Pop Reteganul” cu peste 16.000 volume. Din anul 2002 se editează la Rodna, prin grija cărturarilor din această localitate, revista „Cetatea Rodnei” cu o apariţie bianuală. Pentru educaţia tinerei generaţii funcţionează două şcoli şi cinci grădiniţe cuprinzând un numă de 990 elevi şi preşcolari. Preocuparea pentru continua înfrumuseţare a comunei se concretizează prin amplasarea a două busturi în bronz ale lui Florian Porcius (1816-1906), botanist de renume european, membru al Academiei Române şi Gherasim Domide ( 1856-1909), fruntaş al mişcării memorandiste de la 1894.

Comuna dispune de aprovizionare cu apă potabilă, iar din 2002 şi de canalizare menajeră, prin fonduri SAPARD. Investitorilor, comuna Rodna le oferă facilităţi fiscale datorate faptului că este o zonă defavorizată, dar şi forţă de muncă suficientă. In comună funcţionează un Centru de afaceri al Băncii Mondiale şi un Centru A.P.I.A, toate concurând la restructurarea şi modernizarea structurii economice a localităţii. Au fost investiţi 57 miliarde ron în lucrări de interes public ca: 1.Astfaltări străzi - 31 miliarde ron; 2.Iluminat public şi canalizare blocuri - 2 miliarde ron; 3.Realizarea busturilor cu Florian Porcius şi Gherasim Domide şi amplasarea lor în faţa Căminului Cultural - 2 miliarde ron; 4.Reabilitarea Primăriei - 4 miliarde ron; 5.Procurarea de utilaje pentru salubritate şi a unui buldoexcavator - 3 miliarde ron; 6.Reabilitare strazi, canale de scurgere ape pluviale - 1,5 miliarde ron; 7.Amendament silvic - 1,5 miliarde ron; 8.Reparaţii la Căminul Cultural, dotarea sa cu scaune -1 miliard ron; 9.Centrala termică pentru primărie, pentru Biserica Ortodoxă şi pentru centrul de permanenţă medicală - 1,5 miliarde ron; 10.Extindere iluminat public - 2 miliarde ron; 11.S.F.-uri, proiecte - 4 miliarde ron; 12.Alte finanţări de 4 miliarde ron finalizate în fântâna arteziană din faţa hotelului Ineul,digur pe Somes, la Sala de sport, pe Izvor, staţii de autobuz, amenajarea unui modern şi spatios muzeu în incinta Căminului Cultural şi care întruneşte la un loc etnografia şi folclorul local cu mineritul şi agricultura. Cu investiţiile pe anul 2010 de 2 miliarde 500 milioane, totalizăm investiţii de 59 miliarde 55 milioane lei din care fonduri europene şi guvernamentale 85,27%.

Sediul Primăriei Rodna, cu un miliard 500 milioane din fonduri P.H.A.R.E, este o bijuterie modernizată, funcţională, dotată cu tehnică de calcul şi informatică, cu încălzire centrală. Cu fonduri guvernamentale de 11 miliarde lei, clădirea Şcolii a fost reabilitată, a fost introdusă încălzirea centrală, geamuri termopan, acoperiş modern, din tablă lindab, etc. S-a îndiguit râul Someş, pe o distanţă de 860 metri; s-a realizat centrul medical de permanenţă în care s-au mutat deja cele 3 cabinete ale medicilor de familie; iluminatul s-a extins până în cele mai îndepărtate unghere şi uliţe; s-a reamenajat şi modernizat piaţa agroalimentară; foştii proprietari şi Primăria şi-au câştigat pădurile - sursă importantă de venituri la bugetul local.

Vă doresc încă o dată multă putere de muncă în realizarea obiectivelor astriste propuse, cu promisiunea că vă vom primi orişicând cu aceeaşi dragoste şi căldură sufletească.

Cuvântul prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA

Onorat auditoriu! Este o mare bucurie pentru mine de a fi prezent pentru câteva ore în această frumoasă comună de la poalele Munţilor Rodnei, locuită de oameni minunaţi, pentru a participa la adunarea generală anuală a Despărţământului Năsăud al Asociaţiunii Astra şi la reactivarea Cercului Astra din Rodna. Regret că nu am putut participa la prima parte a lucrărilor, când s-au evidenţiat realizările rodnenilor pe linie economică, culturală, ştiinţifică şi turistică, fiind prezent şi primarul localităţii, admirabilul şi pragmaticul meu coleg de liceu, dr. Năşcan Alexandru.

Suntem siguri că Cercul Astra Rodna, în colaborare cu factorii de decizie ai comunei, ai şcolii şi ai bisericii, mediu ce menţine flacăra astristă a culturii, a civilizaţiei şi a credinţei, va da o nouă strălucire valorosului patrimoniu creat de rodneni.

Despărţământul Astra Năsăud prin completarea cu încă un cerc astrist se întăreşte, capacitând noi valenţe în activitatea sa. Prin activităţile desfăşurate, atât la Năsăud cât şi în cercurile sale, astriştii năsăudeni şi de pe Valea Someşului menţin în rândurile românilor de pe aceste meleaguri dragostea de neam, limbă şi credinţă. Cea mai însemnată activitate desfăşurată în anul curent în cadrul despărţământului năsăudean a fost organizarea cu mult succes a Adunării Generale a Asociaţiunii Astra la Năsăud în zilele de 8 – 10 octombrie. A fost o reuşită deosebită pentru care aducem mulţumirile noastre tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a lucrărilor acestei întâlniri anuale de suflet a românilor astrişti de pretutindeni.

O altă realizare importantă a Despărţământului Astra Năsăud în anul 2010 este tipărirea celei de a II-a ediţii a Dicţionarului culturii şi civilizaţiei populare , vol. I, Ţara Năsăudului, ediţie mai bogată cu peste 100 de fişe sau materiale noi. Alte realizări ale Despărţământului Astra Năsăud au vizat organizarea de sesiuni de comunicări, simpozioane, de dezveliri de plăci comemorative sau aniversare, ridicare a unor monumente, de prezentarea unor spectacole, cenacluri şi festivaluri etc.

Pe această cale, felicităm pe toţi astriştii năsăudeni pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 2010 şi suntem siguri că şi în viitor ei vor desfăşura activităţi care să întărească spiritul astrist şi să menţină în stare de veghe conştiinţa de neam şi de sine a românilor de pe aceste plaiuri.

Dragi astrişti, Anul 2011 este un an jubiliar pentru Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA deoarece se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea ei, de când cărturari ai neamului, ca Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Alexandru Şterca Şuluţiu, Ion Cavaler Puşcariu, au creat o instituţie pentru românii ardeleni (la început) prin care ei, folosind armele culturii, să prospere şi să intre în rândurile popoarelor civilizate. „De nu ar fi făcut mai nimic românii în 1860 spre dezvoltarea şi consolidarea vieţei lor naţionale, posteritatea tot le-ar fi datoare cu recunoştinţă pentru înfiinţarea Asociaţiunii“ spunea George Bariţiu în 1891. Avem datoria, toţi astriştii, ca în acest an aniversar, să punem în evidenţă, precis şi clar, rolul şi utilitatea Astrei în prezent şi în viitor pentru păstrarea solidarităţii organice şi a fiinţei de neam a tuturor celor ce vorbesc grai românesc. Activităţile ce vor fi desfăşurate trebuie să demonstreze perenitatea ei şi puterea ei de înnoire. Vrem să arătăm tuturor românilor că dacă apelăm la cultură, credinţă şi bun simţ putem să ne facem viaţa mai plăcută, mai bogată şi mai eficientă. Doamnelor şi Domnilor, Aflându-ne în Postul Sfântului Crăciun, vă urez tuturor sănătate, prosperitate şi tradiţionalul „La mulţi ani“. Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să patroneze permanent Asociaţiunea Astra şi activitatea ei.

Prezentarea cercului Astra Rodna

Onoraţi invitaţi, stimate d-le primar, d-lor preşedinţi, d-lor directori, stimaţi colegi,

În calitate de preşedinte al Cercului Astra Rodna, care astăzi îşi inaugurează activitatea, am deosebita onoare să prezint membrii şi conducerea cercului precum şi proiectul de acţiuni astriste dedicat jubileului „150 DE ANI de la înfiinţarea asociaţiunii ASTRA”.

Voi face acest lucru, nu înainte însă de a aduce mulţumiri, încă o dată, d-lui primar dr. Alexandru Năşcan, o personalitate pragmatică, care nu se ascunde după cuvinte ci este capabil să îşi materializeze vorbele în fapte, şi care este de fiecare dată alături de toţi aceia care lucrează întru binele şi prosperitatea comunităţii rodnene, mulţumesc domnilor preşedinţi, prof. univ. Dr. Dumitru Acu, preşedintele Astra pe ţară, d-lui prof. Ioan Seni, preşedintele Despăţământului Astra Năsăud, dumneavastră, tuturor invitaţilor şi membrilor Astrei rodnene care, prin implicarea d-voastră aţi făcut posibilă desfăşurarea acestor activităţi.

Dau citire listei membrilor Cercului. D-l prof. Ioan Seni înmânează în acelaşi timp diplomele de merit membrilor fondatori ai Cercului Astra Rodna: Pentru funcţiile de coordonare în cadrul Comitetului de Organizare al Cercului au fost aleşi: Prof. Guşă Iacob – preşedinte; prof. Păiuş Liviu – vicepreşedinte; prof. Partene Cornelia – secretar; educ. Guşă Augustina – casier; Membri în Comitet: medic Năşcan Alexandru; prof. Lucian Creoşteanu; prof. Ganea Nastasia Vali; ing. Doina Jauca. În continuare - membrii Cercului ASTRA Rodna la data constituirii Cercului – 20 XI 2010: prof. Emil Bălăi, conf. dr. Mureşianu Mircea, pr. Ganea Gheorghe, pr. Nechita Lazăr, pr. Moldovan Florin, pr. Moldovan Emilian, ed. Moldovan Elena, prof. Creoşteanu Leonora, ed. Fridman Elisabeta, prof. înv. primar Anca Dorina, ed. Rebrean Anuţa, prof. înv. primar Măricuţ Mărioara, institutor Sîngeorzan Florina, institutor Andronesi Lucreţia, prof. Grapini Floare, prof. înv. primar Vertic Toader, prof. Pop Nastasia Lenuţa, animator cultural Domide Filip Cornel, ed. Durloi Savinca, institutor Moldovan Dora Florica, prof. înv. preşc. Motofelea Luciana, prof. înv. preşc. Berende Maria, prof. Mâşu Doina Maria, prof. Filipoiu Leontina, prof. Anuţa Bodriheic, ec. Macedon Bodriheic, prof. înv. primar Bodriheic Ana-Emilia, ing. Jauca Alexandru, prof. Bindiu Anişoara, prof. Popârţac Octavia. Un total de 39 de membri Astra. Felicitări. Prof. Iacob Guşă, preşedinte C. Astra

Proiectul de acţiuni astriste dedicat jubileului „150 de ani de la înfiinţarea asociaţiunii Astra”

Apărut într-un mediu social şi cultural încărcat de istorie şi de valori care au depăşit demult graniţele judeţului, înscriindu-se în patrimoniul naţional, Rodna oferă deopotrivă bogăţii naturale unice, recunoscute ca atare de comunitatea internaţională. În acest context Cercul ASTRA Rodna îşi propune pe de o parte - continuarea activităţilor culturale, literare şi ştiinţifice deja începute precum editarea revistei „Cetatea Rodnei”, colaborarea şi promovarea interesului şi a oportunităţilor turistice pe care le avem din belşug în cadrul Parcului Naţional Munţii Rodnei, mediatizarea cărţilor şi a publicaţiilor beletristice, documentare sau ştiinţifice, pe de altă parte - îmbogăţirea patrimoniului cultural cu noi repere valorice.

Cercul ASTRA Rodna va fi un cadru organizat în care să se poată manifesta eficient, liber şi creativ fiecare membru al Cercului care are ceva constructiv de spus şi care doreşte să-şi concretizeze preocupările, talentul şi abilităţile în forme cultural-artistice specifice. Suntem conştienţi de faptul că nivelul calităţii Cercului depinde în primul rând de calitatea membrilor lui.

Dictonul „Primus inter pares” trebuie înţeles nu ca o modalitate de satisfacere a orgoliilor personale mărunte ci ca o reală circumscriere a acelor preocupări în sfera cunoaşterii şi a recunoaşterii mesajului pe care spiritualitatea bogată a acestor oameni este în stare să-l transmită culturii majore şi generaţiilor care ne vor urma. De aceea Cercul ASTRA trebuie să unească, şi nu să ignore, să discearnă şi să promoveze tot ce înseamnă sclipire autentică, şi aşa disparată de prea multă vreme.

În afara acestor obiective strategice ne mai propunem derularea altor activităţi pe care le vom desfăşura la nivel local şi judeţean alături de Despărţământul Năsăud şi în bună colaborare cu factorii decizionali ai comunei, ai şcolii, şi ai bisericii, factorii care menţin aprinsă flacăra credinţei, a culturii şi a civilizaţiei, zidindu-şi existenţa la temelia generaţiilor viitoare. Dintre acestea s-ar putea aminti înfiinţarea unor formaţii culturale - grupul de colindători, îmbogăţirea patrimoniului muzeal, primiri de noi membri, schimburi de experienţă cu alte cercuri ASTRA din judeţ.

Ne bucurăm până în prezent de apariţii editoriale bogate şi valoroase, unele dintre ele vor fi prezentate mai detaliat în cadrul sesiunii de comunicări, altele, fie şi succint, merită amintite ca rod al strădaniei şi al dăruirii colegilor noştri. Astfel la capitolul carte didactică menţionăm o culegere de exerciţii pentru învăţarea limbii engleze a d-nei Vali Ganea, un „Caiet de dirigenţie” la care are o fructuoasă colaborare prof. Leonora Creoşteanu, şi care are coautor pe Vali Ganea. Deja utilă s-a dovedit cartea „În lumea basmelor” având coautoare pe Augustina Guşă de la Grădiniţa Nr. 1 Rodna, alături de Noreta Purcar şi Ancuţa Crăciun. Încă proaspătă, de sub tipar, a apărut în această lună altă carte la care a lucrat un colectiv de cadre de la Grădiniţa Nr. 2, Rodna: Ana Maria Luchi, Florina Sîngeorzan, Anuţa Rebrean, Dorina Anca, „Să credem în viitor, respectând copilul”, la Editura George Coşbuc, o culegere de scenete şi serbări sistematizate prin valorificarea tradiţiei locale, pentru facilitarea muncii didactice.

Lista poate continua cu lucrări mai vechi sau mai recente sub egida ASTRA dar scopul pentru care le-am amintit a fost sublinierea faptului că ele reprezintă un mănunchi al strădaniei şi al dăruirii autoarelor, o cunună pe care ne propunem în continuare să o facem tot mai frumoasă.

Fie acest început - unul binecuvântat, care sfinţeşte locul şi înnobilează spiritul, iar, prin prezenţa domniilor - voastre, aduce o nouă strălucire străvechilor valori - create de oamenii din Civitas Rodnensis. Prof. Iacob Guşă, preşedinte C. Astra Rodna.

Extrase din Procesul verbal al Adunării anuale a Desp. Astra Năsăud, Rodna – 20 XI 2010.

Întocmit astăzi 20 nov. 2010 în Adunarea anuală a Desp. Astra Năsăud, găzduită de Cercul Astra Rodna în Sala festivă a Primăriei.

Comisiile de lucru ale adunării: 1) Reţineri de propuneri: dir. Zânuca Szabo, inst. Raveca Gaveniuc (Sângeorz-Băi), Olimpia Berengea (Ilva Mare), Lenuţa Târlişan, Şt. Bachiş (Rebra); 2) Prezenţa la adunare: Emil Nistor (Năsăud), Leon Catarig (Rebrişoara); 3) Încasări de cotizaţii, eliberări carnete: Vasile Cleja, Livia Gavrilaş (Năsăud); 4) Procesul verbal: Gabriela Elena Herţa (Romuli), Augustina Guşă (Rodna).

Sosiţi cu autocarul de la Năsăud, delegaţii la Adunarea anuală (73) sunt primiţi după tradiţia locului, cu pâine şi sare. Prin Cuvântul de întâmpinare al primarului dr. Alex. Năşcan simţeam că evenimentul nostru va fi un real succes iar Sărbătorile Astrei la Rodna vor fi de neuitat.

Veteranul culturii rodnene, prof. Liviu Păiuş –vicepreşedinte al Astrei locale va modera prima parte a Adunării în care delegaţii aveau să cunoască mai bine localitatea Rodna. De la prof. Doina Mâşu aflam principalele momente istorice parcurse de comunitatea rodneană de-a lungul existenţei sale; de la prof. Liviu Păiuş aflam date importante despre personalităţile rodnene, principalele instituţii de cultură, revistele culturale, Muzeul Rodnei – o informare bine documentată, valorificată şi în Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare, vol. I, Ţara Năsăudului; directorii Lucian Creoşteanu şi Vali Ganea au prezentat Şcoala rodneană pe coordonatele modernizării;

De la prof. Iacob Guşă aflam lista membrilor înscrişi în Astra şi componenţa conducerii Astrei locale, fiind plăcut surprinşi atât de numărul mare de persoane înscrise, cât mai ales de calitatea celor înscrişi. O dată cu prezentarea listei, fiecare membru nominalizat îşi primea binemeritata diplomă din partea preşedintelui Desp. Năsăud al Astrei. Realizam imediat că o listă de membri care începe cu primul edil al comunităţii şi continuă cu ceea ce are mai bun localitatea, nu poate fi decât un real succes astrist. Impresiona apoi gândul curat şi sincer de a transforma acest cerc astrist într-o filială ce „trebuie să unească, şi nu să ignore, să discearnă şi să promoveze tot ce înseamnă sclipire autentică, şi aşa disparată de prea multă vreme (…). Suntem conştienţi de faptul că nivelul calităţii Cercului depinde în primul rând de calitatea membrilor lui„ Superb, aceste spuse ne obliga pe toţi, atât veterani, cât şi proaspeţi primiţi în Astra…

Inginerul Doina Jauca – director al Parcului Naţional Munţii Rodnei ne-a uluit cu totul pe toţi cei care ştiam atât de puţin despre frumuseţea Munţilor Rodnei. Prezentarea power-point a Parcului ne-a umplut inimile de frumos şi util. O viitoare secţiune a Astrei năsăudene – Geografie şi turism montan ar fi cu totul onorată să aibă ca preşedinte pe distinsa D-nă ing. Doina Jauca – spunea în aprecierile sale, prof. Ioan Seni – preşedintele Despărţământului…

Mulţumindu-le gazdelor şi felicitându-i pentru felul în care şi-au prezentat comuna, dar mai ales pentru felul în care şi-au nuanţat viitoarele intenţii, prof. Ioan Seni anunţă trecerea la prezentarea de cărţi şi reviste. Prof. Liviu Păiuş prezintă revista „Cetatea Rodnei” şi vol. Folclorul Ţării Năsăudului – fiind responsabilul şi autorul principal al acestora. Apoi evidenţiază succesul colegilor mai tineri, precum Vali Ganea, Leonora Creoşteanu, Augustina Guşă, Noreta Purcar, Ancuţa Crăciun, Ana Maria Luchi, Florina Sîngeorzan, Anuţa Rebrean, Dorina Anca ş.m.a. Scriitoarea Raveca Vlaşin (Dej) prezintă versuri din creaţia proprie. Prof. Iacob Guşă prezintă misiva laudativă a prof. dr. Gh. Pleş referitoare la ediţia Concursului Dr. Paul Tanco găzduită de Şc. Gen Rodna (directori Lucian Creoşteanu, Vali Ganea). Prof. Ioan Seni a prezentat Dicţionarul culturii… Ţării Năsăudului, felicitându-i pe cei care se pot lăuda că-l au în biblioteca personală. În clipele de pauză au fost vernisate expoziţiile pregătite de gazde.

Partea a II-a a adunării continuă cu un scurt istoric al Astrei năsăudene (prof. Ioan Seni), marcându-se jubileul apropiat de 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Astra. Este prezentat Raportul anual al Despărţământului – preşedinte prof. Ioan Seni; Raportul financiar – realizat de secretarul financiar al Desp. – ec. Vica Istrate şi prezentat de prof. Pavel Berengea (Ilva Mare); Raportul comisiei de cenzori – prof. Grigore Marţian – preşedinte; Proiectul Programului de activităţi pe anul 2011 dedicat jubileului 150 de ani – prezintă prof. Ioan Lăpuşneanu în numele Comitetului de conducere al Desp. (preşedinte - I. Seni; vicepreşedinţi – pr. protopop Ioan Dâmbu, dr. Gh. Tr. Dascăl, înv. Ioan Mititean, prof. Romulus Berceni, Ioan Lăpuşneanu; secretari – ec. Vica Istrate, prof. Daniela Chira, Vasile Cleja …). Programul de activităţi cuprinde numeroase simpozioane dedicate a numeroase personalităţi – O. Goga, N. Iorga, G. Coşbuc, M. Sadoveanu, Sever Pop, dezveliri de busturi şi plăci, lansări de carte, activităţi de cenaclu, participarea la Deniile eminesciene, organizarea Concursului interdisciplinar Dr. Paul Tanco, organizarea de expoziţii, organizarea Taberei internaţionale Acasă la noi, organizarea adunării jubiliare 150 de ani la nivelul Despărţământului ş.m.a. Materialele prezentate au fost completate prin discuţii de către delegaţii la adunare: Leon Catarig – Rebrişoara, Sever Ursa – Maieru, Mihai Beltag – Josenii Bârgăului, Doina Mâşu – Rodna, Lucreţia Mititean şi Valeria Berceni – Năsăud.

Preşedintele Desp. năsăudean aduce mulţumiri celor care s-au implicat în susţinerea evenimentelor anului, în reuşita acţiunilor astriste. Doreşte ca revistele Cetatea Rodnei şi Cuibul visurilor să acorde atenţie mai multă evenimentelor astriste din Desp. năsăudean; doreşte ca fiecare membru Astra să-şi ridice carnetul şi să-şi achite cotizaţia anual; speră într-o revigorare a fiecărui cerc şi secţiune Astra, contând pe calitatea membrilor, pe puterea lor de a organiza acţiuni compatibile cu prezentul şi viitorul nostru atât în spaţiul populat cu români, cât şi în spaţiul UE. Supuse la vot, toate documentele Adunării sunt aprobate în unanimitate.

În încheierea adunării, prof. univ. dr. Dumitru Acu – preşedintele Asociaţiunii Astra felicită pe astriştii rodneni pentru constituirea lor într-o filială astristă puternică, pentru rezultatele obţinute pe plan profesional, pentru proiectul de activităţi astriste propus în cinstea jubileului „Astra 150”. Subliniază importanţa păstrării, conservării şi valorificării tradiţiilor româneşti, în concertul actual european în care fiecare popor sau naţiune caută să se afirme prin ceea ce are mai bun, autentic şi original. Felicită pe astriştii năsăudeni pentru reuşita anului – găzduirea adunării naţionale a Astrei la Năsăud, aducând mulţumiri deopotrivă primarului Dumitru Mureşan, autorităţilor judeţene şi tuturor astriştilor implicaţi. Aduce felicitări primarului de Rodna – dr. Alexandru Năşcan pentru performanţele sale edilitar-gospodăreşti, pentru susţinerea înfiinţării Cercului Astra la Rodna şi pentru condiţiile asigurate în perspectiva unor noi performanţe astrist-educative.

Prof. Iacob Guşă mulţumeşte în final tuturor delegaţilor şi astriştilor gazdă pentru susţinerea şi reuşita adunării anuale a Desp. Astra Năsăud, invitându-i pe participanţi la celelalte momente ale manifestărilor astriste: vizitarea Bisericii ortodoxe, prezentată de preoţii Gh. Ganea, Leon Pop şi Nechita Lazăr; spectacolul artistic „Şezătoarea” cu elevii clasei a IV-a – prof. înv. primar Cornelia Partene, spectacol apreciat la superlativ de către toţi participanţii astrişti, inclusiv prin vocea înv. Ioan Mititean – vicepreşedinte al Desp., care a evidenţiat calitatea interpretării, frumuseţea costumelor populare, folclorul autentic; vizitarea Muzeului etnografic al Rodnei – prezentat de Liviu şi Solomia Păiuş, unul dintre cele mai frumoase muzee din judeţ. Numeroşi astrişti şi-au consemnat impresiile cu sinceritate şi căldură în Cartea de Onoare a Muzeului.

Socializarea astristă a încheiat o zi plină de frumos, plăcut şi util. Felicitări astriştilor rodneni şi tuturor astriştilor din Desp. Năsăud.

Prof. Gabriele Herţa (C. Astra Romuli)

Educ. Augustina Guşă (C. Astra Rodna)

Delegaţii la adunarea anuală – Rodna 2010: Din NĂSĂUD: Ioan Seni, Al. Dorel Coc, Olga Lucuţa, Emil Nistor, Ioan Haitonic, Ioan şi Lucreţia Mititean, Floarea Pleş, Gh. Tr. Dascăl, Grigore şi Florica Marţian, Ioan Lăpuşneanu, Livia Gavrilaş, Valeria Berceni, Adela Şofroni, Tămaş Florica, George Năsăudean, Vasile Moţ; ROMULI: Gabriela Elena Herţa; SALVA: Ana Filip, Romana Fetti, Lucuţa Cuceu; NIMIGEA: Kertesz Ioana şi Robert, Ersilian Roşca Paul; MOCOD: Silvia Floroaie; CEPARI: Livia Rodica Bozga; REBRIŞOARA: Leon Catarig; REBRA: Ştefan Bachiş, Lenuţa Târlişan; LUNCA ILVEI: Emilia Someşan; ILVA MARE: Pavel şi Olimpia Berengea; RUSU BÂRGĂULUI: Groze Iacob; JOSENII BÂRGĂULUI: Mihai Beltag; SÂNGEORZ-BĂI: Szabo Zânuca, Raveca Gaveniuc; MAIERU: Sever Ursa, Icu Crăciun, Octavia Popârţac, Iacob Hangea; RODNA: Năşcan Alexandru, Iacob şi Augustina Guşă, Liviu şi Solomia Păiuş, Lucian Creoşteanu, Vali şi Gheorghe Ganea, Cornelia Partene, Emil Bălăi, Doina Mâşu, Anuţa şi Macedon Bodriheic, Doina şi Alexandru Jauca, Elena Moldovan, Anişoara Bindiu, Savinca Durloi, Pop Nastasia Lenuţa, Domide Filip Cornel, Nechita Lazăr, Florina Sângeorzan, Lucreţia Andronesi, Anca Dorina; DEJ: Petru şi Raveca Vlaşin; SIBIU: preşedintele Asociaţiunii – prof. univ. dr. Dumitru Acu.

Momente istorice în evoluţia Astrei rodnene

Odinioară Rodna se număra printre primele localităţi înscrise în Asociaţiunea Astra. Astfel, în anul 1870 (în urmă cu 140 de ani) – Rodna se înscria ca membru fondator – achitând 200 fl. v.a., alături de vestitele localităţi Rodna Nouă, Ilva Mare, Maieru, Feldru, Sângeorz, Mititei, Telciu, B-Tiha, B-Bistriţa, Borgo-Prund, B-Rusu, Năsăud, act oficiat de cpt. suprem al Districtului autonom al Năsăudului – jr. Alexandru Bohăţel, care depunea în fondul Asociaţiunii peste 6874 fl. în contul celor 44 de comune grănicereşti înscrise la ASTRA. Pentru meritele sale, botanistul Florian Porcius al Rodnei ocupa fotoliul de vicecăpitan al aceluiaşi district. Acelaşi Florian Porcius conducea Secţiunea de ştiinţe natural-botanice a Astrei, sediul acestei secţiuni şi principalele ei acţiuni şi şedinţe fiind organizate la Rodna, aici unde savantul îşi definitiva cercetările ştiinţifice, unde a creat mai multe opere dintre care cele mai importante au fost premiate de Asociaţiunea Astra (Flora phanerogamă…1880). Pentru merite deosebite pe plan ştiinţific (cercetare, studii, corespondenţă naţională şi europeană, activitate publicistică, ierbarul (refăcut..), activitate didactică şi administrativă..), în anul 1881 este primit ca membru titular în Academia Română; Alături de vrednicul astrist şi academician Florian Porcius, la Rodna au activat pe linia Astrei şi alte personalităţi remarcabile precum medicul Simeon Stoica (1881), celebru prin conferinţele sale educative pe linie de Astra (Apa de beut, Igiena familială, Prevenirea morburilor infecţioase, Rostul Asociaţiunii etc.). Alături de cei doi iluştri intelectuali mai activau la Astra renumitul preot Ioan Isip, ocupând şi funcţia de jude la Rodna; medicul S. Bartocu, preotul Clement Lupşaiu, care a înfiinţat o fundaţie pentru ajutorarea şcolarilor merituoşi şi care a fost şi primul director al Şcolii Confesionale româneşti (23 ani), înv. Zaharia Pop, înv. Silvestru Mureşianu, înv. Ioan Pop Reteganul, înv. dir. Nicolae Mureşianu preotul Gherasim Domide (1887), contabilul Traian Turcu, dr. Octavean Utalea, preotul Dănilă Mălai, protopopul Simion Pop, dr. avocat Ioan Mălai, medicul Colceriu Victor, banca Fortuna, alţi învăţători şi profesori şi un număr mare de economi sau poporăni, căci acolo unde era păstorul era şi turma etc; Câţiva dintre astriştii năsăudeni de astăzi au pornit tot de la Rodna: pr. D-tru Tomi, pr. prot. Ioan Dâmbu, pr. Leon Pop, pr. dr. George Celsie; Pleiada astriştilor rodneni de altădată a organizat adunarea anuală a Desp. Năsăud al Astrei din anul 1896. Haina de sărbătoare îmbrăcată de rodneni atunci se datora sărbătoririi lui Florian Porcius la împlinirea celor 80 de ani. Cu prilejul adunării, Comitetul Desp. a organizat un „reuşit banchet” în cinstea sărbătoritului, iar din sumele încasate, jumătate au rămas la dispoziţia Desp., iar cealaltă jumătate a fost oferită Reuniunii de Cântări din Bistriţa pentru implicarea sa directă în reuşita acestor manifestări. Fapt unic până atunci, la această adunare de la Rodna s-au prezentat trei dizertaţiuni: Vasile Naşcu, de Nestor Şimon (Năsăud); Locuinţa ţărănească din punct de vedere higienic, de medicul Simeon Stoica (Rodna); Cum se poate promova cultura pomilor, de înv. Silvestru Mureşianu (Rodna);

Altă adunare a Desp. năsăudean găzduită de rodneni a fost cea din anul 1910, adunare la care Desp. şi-a ales un nou comitet şi un nou preşedinte în persoana prof. gimnazist Ioan Păcurariu de la Năsăud. În programul noului Comitet se putea observa atenţia ce se acorda prelegerilor populare, adecvarea conţinutului acestora la întâlnirea cu publicul sătesc, înfiinţarea a cât mai multor filiale Astra - agenturi sau cercuri locale, la nivelul fiecărei localităţi pentru ca activitatea de emancipare economică, culturală, socială şi naţională să fie sigură, în folosul „poporănilor”, a naţiunii române, indiferent de vârsta beneficiarilor, în marea lor majoritate – săteni, populaţie agro-pastorală. La îndemnul Astrei se realizau cursuri de negoţ în aproape fiecare localitate, se întemeiau reuniuni de lectură sau de cântări, reuniuni de întrajutorare şi de împrumut din care se vor înfiinţa viitoarele bănci populare săteşti. Astra a sporit numărul şezătorilor culturale, a înfiinţat biblioteci ambulante şi apoi biblioteci stabile săteşti, a organizat cursuri de alfabetizare, întruniri sau conferinţe cu „poporănii” în care conferenţiau preoţi, învăţători, jurişti, dar mai ales profesori de la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud. Nu era eveniment istoric în ţinut la care să nu se afirme elementul românesc emancipat: autonomia Districtului românesc al Năsăudului, manifestări dedicate independenţei de stat din 1877-1878, mişcarea memorandistă 1892-1894 (Gherasim Domide – Rodna), pregătirea Marii Uniri din 1918 prin acţiuni constante de formare a unei conştiinţe naţional-patriotice puternice, dar şi prin implicarea românilor în războiul reîntregirii neamului, unde s-au consumat mii de jertfe în numele unităţii neamului românesc, anul 1918 fiind anul când pentru prima dată în istorie toate provinciile româneşti erau unite într-un singur stat unitar, suzeran şi independent. Cele două Monumente ale Eroilor din Rodna reprezintă gestul de recunoştinţă al localnicilor faţă de înfăptuitorii sau artizanii unităţii naţionale, iar densitatea acestor monumente în Ţinutul năsăudean demonstrează crezul năsăudenilor în unitatea naţională.

Sărbătoarea noastră astristă de astăzi, a XXI-a adunare a Astrei Năsăudene Rediviva şi cea de-a treia adunare a Desp. Astra Năsăud găzduită de Rodna – la 20 nov. 2010 revigorează scopul şi obiectivele Asociaţiunii în această localitate prestigioasă, prin participarea reprezentanţilor bisericii, ai şcolilor şi ai cercurilor ASTRA din localităţile Desp. năsăudean.

Cu toate strădaniile unora ca spiritul Astrei să dispară, acest lucru nu s-a întâmplat deoarece el se manifestă activ prin cei ce se jertfesc în mod voluntar pentru interesul local, judeţean sau naţional, în condiţiile unei globalizări care şterge fără milă tradiţiile sau particularităţile oricărei naţiuni. La ora actuală, o bună parte din cele peste 60 de despărţăminte din ţară şi din afara graniţelor ţării, desfăşoară o gamă largă de activităţi culturale şi sociale, contribuind la păstrarea unităţii neamului românesc de pretutindeni, la păstrarea şi conservarea valorilor sale morale şi creştine.. Membrii ASTREI ştiu să se facă utili comunităţilor în care trăiesc, cooperând oportun cu edilii locali, ştiu să participe la toate acţiunile educative cu ecou benefic pe plan local sau naţional. Astriştii ni se dăruiesc nouă celorlalţi pentru a-şi rupe din timpul pe consideră ei că ni-l datorează.

În atari condiţii se constituie Cercul local al Astrei la Rodna, cuprinzând aproape 40 de membri care şi-au stabilit o conducere respectabilă, în stare să coaguleze în jurul ei energiile creatoare locale. Astriştii rodneni, în frunte cu primarul lor dr. Alexandru Năşcan – fondator al noii Astre Rediviva, cu preşedintele Iacob Guşă şi întregul Comitet sunt mândri de moştenirea lor culturală şi edilitară, de împlinirile remarcabile ale ultimilor ani şi cred cu tărie că se pot constitui într-un factor de progres care să continue ceea ce a fost util şi frumos pentru localitatea lor, dar că prin Astra se pot face cunoscuţi la nivelul întregului spaţiu locuit de români, fie că aceştia trăiesc în interiorul sau în afara perimetrului statal. Le urăm cu toată căldura spor şi eficienţă în toate şi suntem bucuroşi că Desp. năsăudean a crescut nu numai numeric ci mai ales calitativ, prin imaginea şi valoarea profesională şi moral-creştină a fiecărui astrist rodnean.

Prof. Ioan Seni, preşedinte al Desp. Astra Năsăud.

Scurt istoric al localităţii Rodna

Mărturiile istorice asupra localităţii se pierd în negura vremurilor. Avem mărturii încă din epoca paleoliticului, de aceea şi numele este, de fapt, Rodna - Veche. La fel de veche este şi una din îndeletnicirile de bază din această arie geografică, mineritul, practicat din cele mai vechi timpuri. Mărturii ale acestei perioade constau în special în dovezi arheologice dar mă voi referi doar la cele ce atestă stăpânirea romană în zonă cum ar fi cetatea de la Anieş, catacombele din Rodna sau chiar sistemul de reprezentare a muncii în minele din zonă, de tip roman.

Atestarea documentară a Rodnei este menţionată încă de la 1236, într-un document de schimb de mărfuri în zonă dar cea mai concludentă mărturisire este cea a lui Rogerius în „Carmen Miserabile” care aminteşte de invazia tătarilor şi de oraşul Rodna la 1242, care, după Rogerius, era un mare oraş din Transilvania, avea aproape 40 de mii de locuitori, dar după invazie Rodna a fost aproape distrusă. Viaţa va continua dar fără a reveni la nivelul de dinaintea invaziei. Pentru refacerea mineritului în zonă, regii maghiari care vor încerca să-şi impună stăpânirea, vor acorda Bistriţei sarcina de a reface zona dar cu condiţia de a rămâne locuitorii din zonă, oameni liberi, bistritenii nerespectând acest lucru.

În 1475 regele Ungariei, Matei Corvin, dă patentă regală prin care bistriţenii vor stăpâni, pentru refacere cu conditia ca locuitorii să rămână oameni liberi. În 1520 regele Leopold dă Rodnei dreptul oficial de a bate monedă, de a avea târg săptămânal, emblemă etc. După Răscoala de la Bobâlna din 1437 când românii din Transilvania sunt consideraţi supuşi şi locurile având bogăţii miniere, oamenii vor acţiona pentru a deveni oameni liberi prin toate mijloacele. În această perioadă Rodna este considerat un loc de trecere, care face legătura între Moldova şi Transilvania. O perioadă ţinuturile rodnene ajung sub stăpânire moldovenească, în vremea lui Petru Rareş. Prin Rodna şi Pasul Rotunda armatele lui Mihai Viteazul trec spre Moldova, în 1600 când avea să se înfăptuiască Marea Unire a tuturor românilor. În timpul împărătesei Maria Tereza se înfiinţează regiunile grănicereşti şi ia fiinţă Regimentul II de graniţă de la Năsăud, şi Rodna, alături de celelalte sate din Valea Someşului (Valea Rodnei) va face parte dintre localităţile grănicierşti iar locuitorii vor fi consideraţi oameni liberi.

Prin activitatea rodnenilor la Revoluţia din 1848 din Transilvania şi mai ales prin activitatea botanistului Florian Porcius, membru corespondent al Academiei Române, legăturile cu paşoptiştii moldoveni se consolidează iar sub domnitorul Al. I. Cuza şi în epoca unioniştilor marcanţi, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, rodnenii vor participa, chiar şi numai afectiv, la Unirea din 1859 sau la Războiul de Independenţă din 1877, evenimente pe care le sărbătoresc în mod deosebit.

Mişcarea memorandistă a românilor din Transilvania din 1891-1892 prin care românii îşi cereau drepturi naţionale şi sociale, alături de alţi memorandişti precum I. Raţiu, V. Lucaciu, şi preotul rodnean Gherasim Domide şi alţi patrioţi, vor acţiona în acelaşi scop; iar când s-a intentat proces, reprezentanţi ai localităţii, în numele românilor rodneni cer drepturi egale cu celelalte naţiuni din Transilvania şi vor fi condamnaţi la ani grei de închisoare.

Rodnenii vor participa la primul război mondial cu acelaşi devotament şi ideal de unire a Transilvaniei cu România. Avem mărturii din familiile celor rămaşi despre eroii care au plecat la oaste şi n-au mai venit, pentru a apăra şi înfăptui acelaşi ideal al unirii. La Adunarea de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, au participat rodneni cu o delegaţie oficială de trei persoane iar în întâmpinarea acestui eveniment în Rodna s-au constituit cercuri, comisii şi adunări pentru organizarea acestui moment istoric. Rodnenii vor participa şi la cel de al doilea război mondial tot pentru eliberarea unui teritoriu românesc, Basarabia, şi mulţi dintre ei nu s-au mai întors, numele lor fiind înscrise pe monumentul din centrul comunei.

Vom continua să contribuim la dezvoltarea societăţii chiar dacă nu vom mai fi un oraş cu extinderea celui din evul mediu. Acum când avem un primar care - aşa cum se spune, omul sfinţeşte locul - a făcut din Rodna o comună cu aspect de mic orăşel, sperăm să prosperăm în continuare prin contribuţia unor oameni cu suflet mare, cu dragoste de comună şi de rodneni.

In prezent comuna este condusă de un Consiliul local având 15 consilieri în fruntea cărora primar este Dr. Năşcan Alexandru, viceprimar: Bodriheic Alexandru, secretar: ing. Nacu Rodica, contabilă: Guşă Octavia, asistentă socială - Nacu Lenuţa Victoria referent superior stare civilă, Mic Ileana referent superior impozite şi taxe, Neamţiu Măriuţa referent superior social, ing. Măricuţ Tinuţ - inginer silvic, Buta Valeria - referent superior agent agricol.

Prof. Doina Mâşu

Pagini din istoricul parohiei ortodoxe Rodna

Localitatea Rodna este una dintre cele mai mari şi mai vechi aşezări din partea de nord-est a judeţului Bistriţa-Năsăud, fiind cunoscută şi prin minele bogate în minereuri de zinc, aur şi argint.

Primele biserici atestate de tradiţie au fost construite pe locul numit ”Cimitirul Vechi de sub Coastă”. Bisericile au fost construite din lemn, cu o arhitectură simplă, apropiată de stilul maramureşean. Ele au fost distruse de mai multe ori de foc, în timpul invaziilor tătăreşti din anii 1241, 1285, 1717 sau de furia apelor care au spălat centrul Rodnei în repetate rânduri.

În sec. al XII-lea regii unguri atraşi de bogăţiile din zonă au adus la Rodna colonişti germani, ca specialişti în minerit şi meşteşugari iscusiţi, care înainte de anul 1136 au ridicat o impunătoare biserică din piatră. În primăvara anului 1241, în ziua de Paşti, Rodna a fost atacată de o parte a hoardei tătăreşti conduse de Kadan şi Buri, care au distrus localitatea minieră, jefuindu-i bunurile. În timpul acestei invazii, odată cu casele au fost distruse şi cele doua biserici (cea ortodoxă din Cimitirul Vechi de sub Coastă şi cea catolică din centru). Credincioşii ortodocşi mai apoi au ridicat o alta biserică ortodoxă, tot din lemn, pe locul celei incendiate, iar populaţia romano-catolică a refăcut biserica din piatră. După patru decenii, în vara anului 1285, Rodna a fost tulburată de o noua invazie tătărească, mult mai devastatoare decât precedenta, de care n-au scăpat nici cele doua biserici (ortodoxă şi romano-catolică). În anul 1350 vatra localităţii a fost spălată de furia apelor, fiind distruse aproape toate casele precum şi cele două biserici. O altă pustiitoare invazie tătărească a avut loc la 19 august 1717, când cetele conduse de Ghirai şi Kolceag-Aga, au ocupat Rodna, care, deşi avea peste 200 de gospodării este golită de oameni. Localnicii şi-au refăcut gospodăriile şi biserica din lemn cu hramul ”Sf. Voievozi îngereşti. Mihail şi Gavril”, pe locul unde au fost cele anterioare. Menţiunea despre existenţa acestei biserici apare consemnata pe fila unei Evanghelii ce i-a fost donată in 1759 (în prezent depusă la muzeul din Bistriţa). În 1825 această biserică a fost vândută credincioşilor din Nepos, care au demontat-o şi reconstruit-o la ei.

După înfiinţarea graniţei năsăudene în 1762, grupul celor 16 familii de saşi, care datorită contextului politic erau creştini reformaţi, a plecat de la Rodna, mica lor capelă, rămânând fără enoriaşi. Împărăteasa Maria Tereza, printr-un decret din 8 decembrie 1764, a donat românilor grăniceri de la Rodna gradina şi zidurile catedralei ce a fost distrusă de tătari in 1285, inclusiv capela reformaţilor. În 1824, localnicii deveniţi proprietari, au construit o noua biserică românească din piatră peste o parte din zidurile fostei bazilici. Biserica a fost sfinţită în anul 1825 cu hramul ”Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, fiind renovată şi extinsă in anul 1859.

Odată cu trecerea timpului populaţia Rodnei a devenit tot mai numeroasă, iar nevoia unei biserici mai mari si mai frumoase se simţea din ce în ce mai mult. Această hotărâre a fost luată conform procesului verbal din 27 septembrie 1925 sub îndrumarea preotului Pop Simion. Pentru planul şi devizul lucrărilor noii biserici s-a încheiat în 18 aprilie 1937, convenţia cu arhitectul Victor Smigelschi din Bucureşti pentru lucrări de proiectare care la începutul anului 1938 erau terminate.

În anul 1940, după cedarea Ardealului de Nord, lucrările au încetat, iar conducerea maghiară de atunci a căutat să se facă proprietară pe construcţie şi teren, dorind ca pe fundaţia bisericii să construiască primăria şi locuinţa notarială, însă toată suflarea românească din Rodna s-a împotrivit. După război, în 1948, s-au reînceput lucrările într-un ritm foarte bun fiindcă în perioada în care lucrările au fost întrerupte s-au pregătit materialele necesare, iar în toamnă biserica era zidită aproape jumătate. Din anul 1949, lucrările au fost continuate de preotul Miulescu Gheorghe până la centura de ciment, iar pe data de 31 octombrie 1954 în Adunarea generală de la Căminul cultural s-a hotărât continuarea lucrărilor după planul ing. Victor Smigelschi, în pofida lipsei fondurilor materiale şi a greutăţilor în procurarea materialelor de construcţie.

Cu mari greutăţi financiare şi materiale, membrii Consiliului Parohial şi cei ai Comitetului Parohial, care au contribuit financiar şi cu forţă de muncă, şi-au văzut măreaţa construcţie finalizată în primăvara anului 1965 sub îndrumarea preotului Ilie Opriş. Pictura interioară a fost realizată de către pictorul clujean Cornel Cenan, fiind ajutat de Vasile Morariu, Eugenia Munteanu şi prof. Munteanu. Sculptura iconostasului din lemn de tei a fost executată de sculptorul Meşcheşan Aurel şi de câţiva ucenici care au lucrat şi la mobilierul din interiorul bisericii.

La data de 15 august 1965 biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită de către P.S.Teofil Herineanu, episcopul Clujului înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa unui număr mare de credincioşi din Rodna şi din împrejurimi.

În anii 1973-1974 s-a padimentat cu placă de mozaic biserica nouă şi s-a acoperit cu şindrilă biserica veche sub coordonarea preoţilor Tomi Dumitru şi Vaida Daniel. Între anii 1985-1986 s-a construit casa parohială cu sprijinul credincioşilor sub îndrumarea preoţilor Pop Leon şi Vaida Daniel. Între 2004-2006 sub îndrumarea preoţilor Celsie George şi Nechita Lazăr s-au executat lucrări de reparaţie a acoperişului şi de înnoire a exteriorului bisericii precum şi vopsirea gardului ce împrejmuieşte sfânta biserică, urmând ca în vara anului 2006 P.S. Dr. Irineu Pop Bistriţeanu înconjurat de un sobor de preoţi să oficieze Sf. Liturghie arhierească şi slujba de resfinţire a lăcaşului de cult. Începând din luna august 2007 şi până în prezent sub îndrumarea preoţilor Ganea Gheorghe şi Nechita Lazăr şi prin sprijinul credincioşilor s-au adăugat şi alte obiecte de cult: vase liturgice, veşminte preoţeşti noi, cărţi de cult, staţie de amplificare nouă, două icoane ferecate în argint şi cu foiţă de aur, executate de către meşterii Macarie Ioan şi Cotfasă Ioan din Târgu Neamţ, mochetă nouă şi bănci din lemn tapiţate executate de S.C. Sangeosilv SRL comuna Şanţ, pictură exterioară în frescă executată în vara anului 2008 de către pictorul bisericesc Efros Sorin din Bucureşti, centrală termică în anul 2007 şi multe alte proiecte în derulare pe care cu ajutorul bunului Dumnezeu şi cu sprijinul credincioşilor o să le finalizăm în viitorul apropiat.

Îndemnăm pe toţi cei care vor citi aceste rânduri de istorie a bisericii noastre, să nu ezite, atunci când au ocazia, să viziteze biserica „Adormirea Macii Domnului” din Rodna, nădăjduind că vor rămâne plăcut impresionaţi de ceea ce vor vedea.

Preot Gheorghe Ganea

Şcoala rodneană pe coordonatele modernizării

MOTTO:

„Şcoala nu va mai fi credincioasă funcţiei sale, dacă va continua să asigure o instrucţie elementară limitată; şcoala nu trebuie numai să formeze; ea trebuie să deschidă şi perspective în noua familie europeană.” ( Robert Dottren- „A educa şi a instrui”)

Şcoala Generala Florian Porcius Rodna prin activitatea desfăşurată oferă, în prezent, fiecărui elev şansa dezvoltării competenţelor sale, valorificării aptitudinilor, o activitate educativă extracurriculară diversă în care fiecare să regăsească un parteneriat eficient cu factorii comunităţii locale pentru realizarea ambientului în şcoală favorabil activităţii, viziunea şcolii fiind Competenţă, Reuşită, Profesionalism. În acest sens, şcoala noastră este acum deschisă tuturor celor care desfăşoară activităţi menite atât să păstreze legătura cu tradiţia, cu rădăcinile şi să o plaseze pe coordonatele modernizării.

Există doi factori care au propulsat Şcoala Generală Rodna pe aceste coordonate: resursele umane şi resursele materiale.

A.Resursele umane

Prestigiul şcolii nu poate fi şubrezit pentru că se construieşte din dăruirea zilnică a tuturor cadrelor didactice a căror demnitate adevărată, trainică nu vine dinspre politică sau autorităţi, ci se naşte, renaşte zilnic din privirile iscoditoare şi sufletele curate ale „steluţelor” din bănci. Acolo se află izvorul veşnic întăritor al entuziasmului cadrelor didactice şi al neîntinatei lor demnităţi.

Şcoala Rodna dispune de personal calificat 100%, cu o pregătire şi competenţă profesională de înalt nivel. Acest fapt permite realizarea unui proces instructiv-educativ de foarte bună calitate, oglindit în rezultatele obţinute de elevii şcolii la concursurile şcolare (Concursul Interdisciplinar dr. Paul Tanco, Concursurile Internaţionale Winners şi Kangorou, Concursul Judeţean Micul matematician, Concursul Naţional Media Kinder, Concursul Naţional Lumina Math, Concursul Interdisciplinar +/- Poezie, Concursul Naţional Serbările Zăpezii, la olimpiadele şcolare desfăşurate la nivel judeţean la disciplinele: Limba română, Matematică, Cultură civică, Ed. Fizică şi nu în ultimul rând la Evaluarea Naţională. De asemenea, rezultate foarte bune s-au obţinut la admiterea în liceu, situând şcoala noastră pe poziţia I pe judeţ prin locurile I (media 10), II (media 9,98) şi III (media 9,96), elevii intrând în sfera de interes a liceelor de prestigiu din jud. BN şi Cluj.

Pentru obţinerea performanţele scontate, colectivul didactic al şcolii noastre menţine o eficientă relaţie de parteneriat cu părinţii şi cu factorii decizionali locali, având mereu în centrul atenţiei copilul ca persoană în devenire, căruia îi oferă un cadru optim de formare a personalităţii, de cunoaştere şi autocunoaştere, de independenţă, îl ajută să dea un sens vieţii...

Toate cadrele didactice sunt preocupate pentru achiziţionarea de cunoştiinţe metodice si de specialitate prin participarea la cursuri de perfecţionare (cursuri de operare pe calculator, Intelteach, AEL, Consiliere şi orientare, Eduexpert I, II şi III, Formator în educaţia adulţilor, Mentor, Metodist ş.a), la grade didactice sau în cadrul comisiilor metodice şi a cercurilor pedagogice. Aceste achiziţii pedagogice , metodice sau de specialitate au fost puse în valoare şi s-au regăsit în mare măsura în calitatea actului instructiv-educativ desfaşurat în clasă şi în afara ei.

Pentru o mai bună popularizare a activităţilor desfăşurate la şcoala noastră, putem aminti organizarea ediţiei a XIII-a a Concursului Inerdisciplinar dr. Paul Tanco, concurs desfăşurat pe 25 aprilie 2009 la care au participat 288 de elevi din 38 de şcoli din judeţ, dar şi din afara judeţului. De asemenea, derularea a doua simpozioane la nivel internaţional: 1. «Puradel- pui de rom, pui de om » care a avut ca scop: - promovarea educaţiei multiculturale în România prin realizarea de parteneriate între şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale; - reducerea absenteismului, abandonului şcolar, infracţionalităţii în rândul copiilor romi în vederea inserţiei sociale; - sensibilizarea opiniei publice pentru realizarea unui cetăţean european conştient de drepturile şi responsabilităţile lui într-o Eoropă unită; 2. „Creativitate şi inovaţie didactică” care a avut ca scop: promovarea strategiilor şi intervenţiilor privind asigurarea calităţii în educaţie; menţinerea multiculturalităţii ca element cheie a coeziunii sociale în spaţiul european;

B. Resursele materiale: În ceea ce priveşte baza materială, care este al doilea factor în plasarea şcolii pe coordonatele modernizării, vom sublinia, în mare, câteva puncte forte:

a) Pornind de la Proiectul de Implementare Rurală (cu contribuţia de 80% din partea MECTS şi 20% din partea Primăriei Rodna, val. totală fiind de 420 mil lei vechi), şcoala a gândit, propus şi realizat, în 2006, un proiect ambiţios, cel al realizării unui Centru de Documentare şi Informare modern şi funcţional.

b) În 2003 a fost gândita racordarea şcolii la folosirea Tehnologiei Informaţionale şi de Comunicaţii pentru legături electronice rapide care să permită derularea activităţilor.

c) Reabilitarea localului nr. 2, în valoare de 8 miliarde, cu contribuţia de 80% din partea MECTS şi 20% din partea Primăriei Rodna, prin primarul Alexandru Năşcan.

d) Sală de sport modernă (2005), unde utilităţile (apă, curent, gaz) sunt suportate din bugetul primăriei.

e) Modernizarea Grăd. Valea Vinului (2009-2010) prin dotarea cu grupuri sanitare, introducerea apei curente, încălirea cu sobe de teracotă.

f) Asigurarea securităţii în unitate prin achiziţionarea a 22 camere de supraveghere în val. de 200 milioane, cu sprijinul primăriei.

g) Proiectul de reabilitare a Grăd. Nr.1, în valoare de 16 miliarde, proiect realizat în proporţie de 40%.

Şcoala a dovedit deschidere europeană şi prin participări la alte proiecte:

1.”Fiecare copil educat, un adult câştigat” cu subproiectul: Educaţia remedială, care vine în sprijinul copiilor cu situaţie materială precară, copiilor cu CES.

2. „Toţi la grădiniţă, toţi în clasa I cu subproiectele: a) Grădiniţa estivală; b) Şcoala după şcoală.

Proiectul este finanţat de Ministerul Educaţiei, Tineretului si Sportului în colaborare cu fundaţia RUHAMA şi urmăreşte integrarea elevilor de etnie rromă, recuperarea unor elevi rămaşi în urmă la învăţătură precum şi consolidarea legăturii şcoală-familie.

Ca un corolar al întregii activităţi desfăşurate în această instituţie, ne putem aduce mult râvnitul titlu de "Şcoală europeană", festivitatea de decernare a acestui titlu făcând-o chiar acum când putem spune că “ ŞCOALA RODNEANĂ SE AFLĂ PE COORDONATELE MODERNIZĂRII”.

Dir. Lucian Creoşteanu; Dir. adj. Vali Ganea

LIVIU PĂIUŞ - profesor, folclorist, etnografist, publicist, monografist – prezintă câteva personalităţi ale Rodnei (din cele 178 de fişe publicate în Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare, vol. I, Ţara Năsăudului) la Adunarea Astrei (Rodna-2010): Florian Porcius, Gherasim Domide, Ion Pop Reteganul, Florea Guşă, Florian Mureşianu, Dănilă Guşă, Ioan Blaga, Cosma Anca, familia cărturarilor Domide, Silvestru Mureşan, Aurel Nedelea, Rocneanu Toma, Iustin Sohorca; Prezintă date despre Cenaclul literar artistic „Ion Pop Reteganul”; Corul minerilor; Grupul de colindători; Fanfara din Rodna; Teatrul nescris din Şanţ; Monografiştii Ţării Năsăudului; Culegătorii de folclor din afara Ţării Năsăudului; Astra la Rodna; Reuniunea Mariana la Rodna; Revistele Rodnei: „Rodna veche”, „Cetatea Rodnei” (2004); Face vorbire despre Lucrările sale publicate până în prezent: 1. „Folclorul Văii Rodnei”, Ed. George Coşbuc, Bistriţa, 2002; 2. „Lacrimi şi durere”, Ed. George Coşbuc, Bistriţa, 2003; 3. „Monografia comunei Rodna Veche” 2 volume, George Coşbuc, Bistriţa, 2003; 4. „Someş, apă mergătoare”, Ed, George Coşbuc, Bistriţa,2003; 5.„Istoricul învăţământului românesc din Rodna Veche” în colaborare cu prof. S. Păiuş); 6.„Sus la munţi ca negura” Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006; 7. „Florian Porcius : Viaţa şi opera”, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006; 8. „Folclorul Ţării Năsăudului” Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008; 9. „Folclorul Ţării Năsăudului” Ed. Napoca Star, Cluj Napoca, 2009 (Ediţia a II-a adăugită). Despre Ediţiile sale îngrijite: 1. Ion Pop Reteganul: Poveşti ardeleneşti, Ed. G. Coşbuc, Bistriţa, 2003; 2. Florian Porcius. Flora phanerogamă din fostul District al Năsăudului. 2005; 3. Florian Porcius: Flora din fostul District al Năsăudului, 2005; 4. Florian Porcius: Diagnozele plantelor phanerogame, 2005; 5. Florian Porcius: Ierbar năsăudean, 2005; 6. Florian Porcius: Istoricul Ţinutului Grăniceresc al Năsăudului, 2005. Despre zecile de articole şi studii publicate în: „ Studii şi cercetări etnoculturale”, .”Cuibul visurilor”, „Zestrea”, „Răsunetul”, „Revista de etnografie şi folclor”, „Tribuna ideilor”, „Rodna Veche”, „Arhiva Someşană”, “Revista ilustrată”. Din anul 2008 devine membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi tot în acest an şi membru al Ligii Scriitorilor din România; Reţinute de Ioan Seni şi Olga Lucuţa.