Sabin Ilieşi, locul 68

Începând din 2009 şi până în prezent, DNA a depistat, instrumentat şi trimis în judecată sute de acte de corupţie, scrie Capital.ro.

Contrar părerii generale, politicienii nu sunt cel mai bine reprezentanţi în Topul 100 al mitei. Sunt ei mai curaţi decât credem? Cel mai probabil, doar ştiu să se ascundă mai bine.

Datele oficiale mai sugerează că demnitarii de pe primele poziţii nu se „înjosesc“ pentru sume mici: patru din primele şapte poziţii ale clasamentului sunt ocupate de primari, parlamentari şi miniştri.

Locul 68, ce-i drept la coada clasamentului, este ocupat de un bistriţean, Sabin Ilieşi….care în scriptele DNA, în momentul în care a fost întocmit clasamentul, figura ca şi consilier judeţean PNL.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fostul premier Adrian Năstase (locul întâi) ar fi primit, în perioada mandatului său, 630.000 de euro de la Irina Jianu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcții, şi de la Ion Păun, consulul general al României la Hong Kong, direct sau prin intermediul unor firme.

Banii ar fi fost plătiţi sub forma unor diverse bunuri importate din China şi a unor lucrări de construcţii la casele primului-ministru din Bucureşti şi Cornu.

Bani ar fi primit şi Sabin Ilieşi, în 2005, pe vremea când activa ca şi consilier judeţean PNL. Potrivit raportului DNA este vorba despre 7.500 de euro pe care Sabin Ilieşi i-ar fi primit drept mită.

Pe lista corupţilor mai figurează arbitri sau observatori FRF (care au primit „stimulente“ de la patronul FC Argeş, Cornel Penescu), sindicalişti (inclusiv celebrul Marius Petcu), dar şi ofiţeri din sistemul militar de învăţământ sau un manager de bancă, acuzat că a pretins bani pentru eliberarea unor credite.

Dacă la capitolul infracţiuni de corupţie depistate atât impresia generală, cât şi cifrele ne arată că stăm tot mai bine, finalizarea cazurilor de luare de mită ori trafic de influenţă lasă încă mult de dorit.

Majoritatea cazurilor celebre de corupţie aflate pe rolul instanţelor adună zeci de înfăţişări numai în prima instanţă.

Potrivit Hotnews.ro, dosarele lui Şerban Mihăilescu, Marian Oprişan, George Copos şi Ionel Manţog au împlinit, toate, peste patru ani şi jumătate de la trimiterea în judecată. Cine răspunde pentru astfel de situaţii? Problema cea mai mare este că lentoarea cu care se rezolvă cazurile de corupţie şi, mai ales, deznodământul acestora nu se potrivesc deloc cu dorinţele societăţii civile.

„Dacă sancţiunea instituţională nu are loc mai rapid şi nu corespunde cu sancţiunea socială, vom asista la o decredibilizare a sistemului de justiţie“, consideră Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România, citat de Capital.ro.