Puterea gândului 35 – Metoda sincronizării emisferelor

În cursul evoluţiei umane, în care predecesorul omului, de la patru labe, s-a ridicat în două picioare, şi cu nasul de pe pământ în aer, simţul mirosului a pierdut mult din importanţa lui iniţială - şi majoritatea din creier, responsabil pentru prelucrarea senzaţiei de miros a devenit liber. Din această structură, aşa spune o teorie, s-a dezvoltat sistemul limbajului din cortexul creierului uman. În consecinţă, nivelul de gândire s-a dezvoltat, acordându-ne un nou instrument pentru supravieţuire. Faptul că mâinile s-au eliberat din funcţia sprijinirii corpului în timpul mersului pe jos a dus la dezvoltarea lor ca instrumente specializate pentru prelucrare - una dintre ele devenind mai finuţă (la majoritatea oamenilor mână dreaptă) şi una mai puternică (de obicei mână stângă). Diferenţa mâinilor se reflectă în specializarea cortexului în două emisfere, stânga şi dreaptă. Emisferele s-au diferenţiat mai departe, astfel încât se poate spune (atenţie: cu mare simplificare!) că partea stânga reprezintă “creierul logic” şi partea dreaptă “creierul intuitiv”. Din păcate, sistemul învăţământului din cultura noastră acordă mai multa importanţă dezvoltării emisferei stângi şi cauzează o dezechilibrare dintre puterile logice şi intuitive . Învăţăm la şcoală să gândim mai ales raţional. Folosim tehnica bazată pe matematică, filosofie bazată pe ştiinţă, limbi străine pe bază de gramatică şi arta bazată pe doctrina culorilor şi proporţiunilor... Mai puţină importanţă se acorda antrenamentului emisferei din dreapta pentru dezvoltarea talentelor emoţionale şi intuitive, care sunt de folos la arta inspirată sau produc sentimente de spiritualitate. Păcat este, mai departe, faptul că nicio disciplină din învăţământ nu se ocupă în mod direct cu integrarea emisferelor din stânga şi dreapta. Ştiinţa a devenit un necesară în lumea modernă, iar creativitatea şi intuiţiea sunt considerate “produse de lux”. Degeaba ne-a spus filosoful Victor Hugo: “frumosul este tot atât de necesar precum utilul”...

De ce e păcat? Pentru că, se pare că integrarea emisferelor este responsabil pentru un fenomen destul de rar: genialitatea! Cele mai mari descoperiri, teorii şi invenţii, au fost făcute înainte cu inspiraţie şi după aceea au fost verificate prin argumente logice sau formule. Să ne gândim, de exemplu, la teoria relativităţii lui Einstein: fizicianul genial a mărturisit cum a reuşit să-şi vizualizeze comportamentul luminii, imaginându-se călărind pe un foton. Doar după ce a ajuns la o imagine vizuală, a încercat să descrie teoria lui şi în formule. Mai departe, integrarea emisferelor joacă un rol important în privinţa puterii gândului, percepţii extrasenzoriale şi fenomene parapsihologice. Nenumărate studii au arătat faptul că astfel de fenomene apar în momentul în care emisferele lucrează împreună, adică, undele creierului se întind uniform peste ambele părţi din cortex. Această stare este responsabilă şi pentru momentul de creaţie inspirată şi cu uşurinţa, numită “flow”. Mai departe, după teoria kinesiologului american, Paul Dennison, lipsa de conlucrare a emisferelor poate fi responsabilă pentru problemele în legătură cu abilitatea scrisului şi cititului - dislexie - şi pentru problemele cu învăţatul, în general. De aceea, s-a dezvoltat un program cu exerciţii fizice, care produc sincronizarea creierului. Metoda lui Dennison se sprijină pe faptul că ochii, urechile, mâinile şi picioarele sunt legate de emisferele cortexului astfel încât sincronizarea mişcărilor produce şi un efect asemănător la creier. O altă metodă pentru sincronizarea creierului este meditaţia. Lynn Mc Taggert menţionează în cartea “Intention” (intenţie) o mulţime de studii care arată că meditaţia provoacă conlucrarea emisferelor cu abilitatea ridicată pentru recepţionarea şi trimiterea gândurilor, pentru puteri de vindecare şi pentru percepţii extrasenzoriale. Efectul se poate antrena ca un sport, pentru că studiile au arătat că meditaţia repetată poate să schimbe structura creierului în mod permanent. Şamanii Kahuna recomandă şi o altă metodă pentru integrarea emisferelor: mişcări de rotaţii, cum se joacă copiii, învârtindu-se prin axa corpului sau cu leagănul. În culturi naturale, aşa-zise “primitive”, dansul cu mişcări de rotaţie, se spunea, provoacă o stare care deschide canalele spre percepţii supranaturale. Continuăm cu acest subiect şi în “Puterea gândului 36 – Exerciţii fizice pentru a deschide mintea”.