Protest al reprezentanților din industria lemnului, la Bistrița. Lemnul din România, mai scump ca cel importat din Finlanda, Germania, Austria!

Câteva sute de angajați din industria lemnului au protestat în fața Palatului Administrativ, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la situația economică din acest domeniu. Oamenii spun că vor să muncească, să-și câștige traiul, însă s-a ajuns la situația în care lemnul din România este mai scump ca cel importat inclusiv din Finlanda, iar industria prelucrătoare nu mai poate fi competitivă. Câteva mașini încărcate cu material lemnos și cherestea au traversat orașul.  De exemplu, prețul pentru prețul pentru lemnul de fag este undeva la 100-110 euro/mc, iar în Slovacia, în Polonia este 60-70 euro/mc. Din această cauză, evident că industria lemnului din România suferă. 

Constantin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului Prolemn, a menționat că la nivel național sunt aproximativ 15.000 de firme în această industrie, iar în în Bistriţa-Năsăud sunt cel puţin 500-600 de firme, însemnând cel puţin 10-20.000 de oameni afectaţi.

         "S-a ajuns ca industria lemnului să lucreze cu lemn adus din Finlanda, Germania, din Austria, pentru că lemnul din România este prea scump. Este prea puţin lemn pe piaţă şi, pentru că este puţin, e prea scump. Este scump şi pentru populaţie ca lemn de foc, dar este şi insuficient. Şi, pentru că este insuficient, preţul este prea mare. La acest preţ mare, industria lemnului devine necompetitivă. S-a ajuns ca lemnul adus din Finlanda, de la 2000 km, să fie mai ieftin decât lemnul din România. Evident că industria lemnului devine necompetitivă", a declarat acesta.

Potrivit lui Constantin Tobescu, sunt nişte cauze artificiale care au dus la acest deficit de pe piaţă. "Sunt nişte blocaje induse de două reglementări legate de valoarea de mediu a amenajamentelor. Deci, printr-o reglementare, a devenit obligatoriu ca nişte studii care sunt cam pe 400-600 de pagini - cum e un proiect de autostradă - să fie publicate aiurea în MonitorUL Oficial. Ministerul trebuie să publice un milion de pagini în Monitorul Oficial. E o sarcină absolut ridicolă şi inutilă. În loc să abroge această prevedere legislativă, ei se încăpăţânează, deşi până acum nu au publicat nicio pagină de patru luni de zile şi au blocat sectorul, dar ei spun că o să le publice.  E o aberaţie. A doua aberaţie este că amenajamentele silvice sunt în vigoare de 6-8-10 ani, au fost aprobate conform legislaţiei în momentul respectiv, dar Ministerul zice, retroactiv, să se revizuiască evaluarea de mediu. Nu există legislaţie retroactivă, cu aceste două reglementări au blocat administrarea a 40% din pădurile României, plus faptul că s-au dus cu controlul pentru combaterea tăierilor ilegale în loc să facă ordine la pădure şi la cioată, ei caută lemnul tăiat ilegal, cu şase zecimale în depozite, în industria mobilei. Din această cauză s-a creat o imagine foarte proastă pe industria lemnului. Industria lemnului nu face exploatări, industria lemnului cumpără lemn cu documente înregistrate în SUMAL, industria lemnului spune: faceţi ce trebuie, daţi-ne lemnul legal, noi suntem cumpărători de lemn, faceţi ce trebuie! De zece ani se laudă că prin SUMAL 1, 2... 7 se rezolvă problema în România. În mod real, astăzi Congo şi Ghana, Cambodgia sunt considerate fără risc de tăieri ilegale, iar România cu atâta legislaţie şi SUMAL,  este considerată cu risc ridicat. E o aberaţie", a explicat Tobescu.

               Preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului Prolemn a mai spus că industria lemnului exportă anual de 2 miliarde şi jumătate euro. "Din păcate, din cauza preţurilor prea mari ale resursei, încet-încet, toată industria lemnului, inclusiv cea a mobilei, a devenit mai puţin competitivă şi din această cauză, evident, dacă un producător din Slovacia sau Polonia, dacă are lemnul cu 40% mai ieftin decât în România, evident că va fi mai competitiv decât România. Dacă România aduce lemn din Finlanda, îl prelucrează în România ca să transporte produsul înapoi în Suedia şi Germania, evident că industria lemnului din România nu mai are cum să fie competitivă cu cea din Finlanda sau Germania.

         Nu doar că a crescut preţul mobilei ,ci pur şi simplu, pe piaţa internă, 70% a mobilei care se vinde nu mai e mobilă produsă în România. E mobilă produsă în Polonia, în Turcia, produsă în China, în Moldova, tocmai pentru că mobila românească a rămas competitivă doar pe mobilă personalizată, pe mobilă de nişă, pe mobilă masivă, mobilă care se exportă dar, pentru ce se găseşte în magazine, adică mobila de volum, nu se mai produce în România din cauza preţului prea mare pentru resursă. Românii cumpără astăzi, în proporţie foarte mare, mobilă din Polonia pentru că, aşa cum s-a întâmplat cu foarte multe ramuri ale României, au fost distruse de astfel de măsuri legislative stupide", a adăugat el.

Comentarii

08/02/24 16:55
Silviu

Județul Bistrița-Năsăud detine o mare suprafată de păduri. Asa se explică faptul că la Bistrița a functionat Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)- unul dintre cele mai mari din țară. Culmea este că după revolutie tocmai acest combinat care dispunea de materie primă din abundență a fost desfiintat si ras de pe suprafata pământului.
Potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017, primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure. De aceea, in strategia de dezvoltare a județului Bistriţa-Năsăud ar trebui luate in considerare si aceste aspecte, menite să contribuie la cresterea economică in mediul rural.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5