Pe urma Firelor de tort

La Centrul Judeţean pentru Cultură scriitorii s-au întâlnit, la cea de-a IV-a ediţie a festivalului „Fire de tort” pentru a vorbi despre literatura cu iz sătesc. Chiar dacă actuala ediţie nu a mai avut loc în mediul rural, ţăranul a fost adus în discuţie prin diverse opinii pro şi contra acestui gen literar, care nu mai stârneşte acelaşi interes pentru cei care creează literatură, ca în trecut. Colocviul „Recurs la memorie: George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Marin Preda”, ne-a adus satele şi ţăranii mai aproape, mai ales prin unghiul sufletului celor doi invitaţi de onoare, Ileana Mălăncioiu şi Alexandru Vlad. Poetă şi eseistă, doctor în filosofie, Ileana Mălăncioiu s-a născut la Godeni, Argeş, într-o casă în care biblia era cartea fundamentală. Prima carte citită în afara celor religioase a fost “Pădurea spânzuraţilor”, semnată de al nostru Rebreanu, care a marcat-o pe viaţă. Scriitoarea s-a remarcat cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sitemul lui Lucian Blaga, despre care a conferenţiat şi ieri, însă nu l-a uitat pe Marin Preda şi a lui viziune asupra tatălui şi ţăranilor. Ea crede că în satul nostru nu se regăsesc imagini de la televizor, ci imagini de oameni vii. Alexandru Vlad s-a născut în satul Suceagu, din Cluj, find prozator, eseist, poet, traducător, publicist. Este redactor pentru Cluj al revistei „Vatra” din Târgu Mureş şi redactor al revistei de arte vizuale „Balkon”. El crede că satele sunt unităţi închise şi ţăranul nu divinizează natura, ea face parte din el. La Liviu Rebreanu nu este elocvent cadrul ţărănesc, ci drama, raportul personajelor, dimensiunea psihologică. Andrei Moldovan, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, a vorbit depre dimensiunea spirituală a satului românesc, iar Olimpiu Nuşfelean, director Mişcarea litarară, despre faptul că scriitorii nu sunt preocupaţi de a intra în matricea satului de azi. În acest context a fost lansat volumul „Lauda ţăranului român”, celebrul discurs rostit de Liviu Rebreanu, la 29 mai 1940, în şedinţă publică solemnă la Academia Română. Cartea a fost editată la Eikon şi prezentată de directorul editurii, Vasile George Dâncu. Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare a judeţului Bistriţa-Năsăud, editat de ASTRA Năsăud, a fost prezentat bistriţenilor de preşedintele Ioan Seni, care a proiectat câteva dintre cele mai frumoase fotografii ale monumentalei lucrări care găzduieşte sute de fişe cu oamenii care au trudit pe altarul culturii. Nici nu se putea un cadru mai benefic pentru lansarea volumului “Slove rurale”, de Vasile Dâncu, poetul care impresionează, de acolo de pe coama dealurilor Runcului, prin personalitatea complexă. În atenţia numărului mare de scriitori au fost şi cele mai recente numere din revistele “Vatra” şi “Mişcarea literară”, dar şi volumul poetului Ovidiu Pojar. Moderatorul “Firelor de tort”, a fost scriitorul Ioan Pintea, cel care este şi iniţiatorul festivalului, care a făcut o prezentare a lumii mirifice a marilor scriitori născuţi la sat. O ediţie reuşită, intimă, în care ne-am simţim ca într-o entitate în care am vorbit despre lumea rurală. De acolo, de acasă.