PĂRINTELE AURELIAN POPTEAN

Nu numai în mediul urban activitatea culturală a unui preot se poate evidenţia punându-se în reala ei valoare. Îmi amintesc cu plăcere şi nostalgie tumultuoasa viaţă de la ţară despre care cei ce nu făceau parte din această mirifică şi ancestrală lume nu ştiau mai mimic, socotind spaţiul sacru rural ca un loc unde nu se întâmplă nimic.
Ţara Bistriţei a fost învestită cu un epitet magistral de către poetul şi filozoful Lucian Blaga, prin zicerea: ,,Bistriţa, acesta este adevăratul meu spaţiu mioritic.” (Lelia Rugescu)
A venit de câţiva ani un preot nou în satul naşterii şi copilăriei soţiei mele, locul unde şi eu am făcut şcoala gimnazială şi în care un dascăl de excepţie, (mă refer la doamna profesoară de Limba şi literatura română, Maria Mureşan), m-a introdus în frumuseţile lingvisticii ca într-o uriaşă ,,Catedrală a Mântuirii Neamului Românesc”, căci după Petru Maior, ,,Neamul prin limbă şi Lege se ţine”.
Venea aici după o fructuoasă experienţă în parohia Sita ca să continue activitatea unuia dinte cei mai longevivi, valoroşi şi înduhovniciţi preoţi vechi, părintele Iconom Stavrofor Dumitru Moldovan.
Părintele Aurelian Poptean realizase sub aspect scriitoricesc o bine-documentată monografie a satului Sita şi foarte repede a realizat şi ceea ce era o mare lipsă pentru comunitatea pe care o conduce acum: Monografia Parohiei Mărişelu cu satele ei componente, Mărişelu şi Măgurele, filia purtând în perioada interbelică un nume celebru: ,,Cucuteni pe Şieu”.
În cartea noastră: Ţara Bistriţei”am acordat un întreg capitol acestei cele mai vechi culturi arheologice a Europei, arătând că Vasile Pârvan a vizitat zona Măgurele – Domneşti, sat care în vremea daco-romană se numea Villa Neridon, (Domneştiul fiind singura localitate din judeţ care îşi cunoaşte numele roman), fiind impresionat că pe pieptarele, catrinţele, cămăşile, cuverturile şi fundurile de pernă din zonă se regăseau după şapte milenii semnele grafice specifice acelei străvechi culturi, arătând astfel o continuitate multimilenară, ba mai mult, a descoperit o întinsă vatră de cultură tipic Cucuteni între cele două sate.
În monografia Parohiei Ortodoxe Mărişelu, părintele Poptean ne spune că cele două clopote ale bisericii din Măgurele au săpate pe ele numele Cucuteni.
Părinele Aurelian se evidenţiază însă mai ales prin reînvierea vechilor noastre tradiţii româneşti. ,,Ansamblul Datina” e o mare şi prestigioasă realizare a sa, reînviind o tradiţie anterioară valoroasă. Astfel, comuna Mărişelu a devenit, datorită lui şi unor inimoşi intelectuali şi ţărani, un adevărat Centru de cultură şi creaţie populară, cu evenimente culturale la care nuşfelenii şi şirlincanii nu sperau vreodată că se vor întâmpla la ei. Primăria şi Consiliul local din Mărişelu prin domnul primar ing. Toama Someşan şi viceprimarul Iuliu Ogneanu au susţinut cu perseverenţă activităţile culturale ale inimosului lor preot.
Mai mult, de curând părintele a scos o foarte elegantă şi documentată revistă locală numită ,,Grai Nuşfelean” într-o ţinută grafică remarcabilă, de invidiat chiar de către comunităţile judeţene foarte mari.
Sub aspectul relaţiei cu şcoala a condus un proiect educaţional de amploare al Protopopiatului Bistriţa şi al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud precum şi diverse proiecte locale. A organizat numeroase simpozioane, concerte etc, cu invitaţi de prestigiu.
Are în pregătire şi un muzeu pe care deja a reuşit să-l populeze cu numeroase valori locale vechi.
Ca o încununare a activităţii sale scriitoriceşti nu demult a apărut la editura Karuna din Bistriţa cartea de învăţătură bisericească foarte necesară credincioşilor noştri, numită ,,Taina Mărturisirii”
Îl felicităm şi, fiindcă e tânăr încă, îi dorim multe şi remarcabile succese.

Pr. Nicolae Feier

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]