Palatul Culturii, înveşmântat în haine de sărbătoare

Al. C. Miloş, Ioan Lazăr

„Prin Bistriţa bântuie Bătrâna Doamnă/ Ciudată, fără ridurile timpului/ Reîntinerită/ De sufletele deschise ale iubitorilor ei/ Creştetul său aurit călătoreşte prin nori şi stele/ Cu gândurile şi amintirile şi tinereţile noastre.../ Bătrâna Doamnă a Spiritului/ A devenit peste zi şi noapte/ Un Palat de Aur/ Palatul spiritului nemuritor,/ Al iubirii cristice, universale, învietoare!/ De-o viaţă întreagă te curtez/ Bătrână şi iubită Doamnă/ Casă a Culturii eterne!” (Palatul Culturii – Al. C. Miloş)
Odată cu primăvara astronomică, la Bistriţa s-a inaugurat şi o primăvară spirituală, culturală – „Bătrâna Doamnă” – Palatul Culturii bistriţene, casa culturii eterne! Am pătruns cu emoţie religioasă în Palatul Culturii, în care totul miroase a nou şi a bunului spirit gospodăresc şi românesc. Inaugurarea Palatului Culturii a fost deschisă de primarul european al Bistriţei, ing. Ovidiu Creţu, care a prezentat şi felicitat echipa de proiect, a lucrărilor de reabilitare a Casei de Cultură bistriţene, cerând scuze tuturor bistriţenilor care nu au mai reuşit să-şi ocupe un fotoliu în sala elegantă, cochetă, europeană, ce trebuie păstrată şi protejată de spectatorii bistriţeni, căci uşile s-au închis la 17 şi 30 de minunte după ocuparea celor 350 de locuri disponibile.
Au participat oficialităţi administrative: prefectul judeţului – Ovidiu Frenţ, vicperimarul George Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Alexandru Pugna, protopopul ortodox – Alexandru Vidican. Primarul Ovidiu Teodor Creţu a oferit câteva distincţii aniversare unor personalităţi care de-a lungul timpului au marcat activitatea Casei de Cultură a Bistriţei – Nicolae Gălăţean – fost director, Elvira Botoş, Ioan Lazăr, scriitorului clujean Cornel Udrea şi actualului manager al Palatului Culturii – prof. dr. Dorel Cosma.
Cei premiaţi au primit o plachetă aniversară „Gewrbeverein” – Palatul Culturii – 120 de ani, imprimată pe o ţiglă veche de 450 de ani de pe acoperişul Bisericii Evanghelice şi realizată de elevi şi profesori de la Liceul de Arte „C. Baba” din Bistriţa. Căci doar cei ce trăiesc întru cultură sunt oameni!
Saluturi elogioase au adresat selectei asistenţe – invitaţi de către directorul prof. dr. Dorel Cosma – Nicolas Charlety (preşedintele Confederaţiei de Folclor din Franţa), Benito Ripoli (preşedintele Federaţiei Naţionale de Folclor din Italia), Nidal Cassem (preşedintele Federaţiei Naţionale de Folclor din Israel) şi prof. Hans Franchy (preşedintele Asociaţiei Saşilor HOG Bistritz-Nosen – Germania).
45 de minute au ţinut discursurile şi distincţiile aniversare, după care a urmat un concert simfonic inaugural, care a cuprins în prima sa parte lucrări instrumentale susţinute de instrumentişti ai Filarmonicii şi Operei din Iaşi, care au demonstrat o veritabilă lecţie de virtuozitate artistică, interpretând impecabil Marşul lui Superman, mixaje din melodiile celebrilor The Beatles, piese din filmele americane care au făcut istorie cinematografică, precum au fost Dirty Dancing, Titanic, Gladiatorul sau Piraţii din Caraibe.
După o oră de muzică din filme, spectatorii bistriţeni au luat o binemeritată pauză de un pahar de şampanie oferit de primarul Bistriţei, prilej de socializare şi gânduri şi ceasuri bune!
În partea a 2-a a concertului simfonic inaugural, mezzosoprama Asineta Răducan şi baritonul Adrian Mărcan (bistriţean), solişti ai Operei din Braşov, au încântat asistenţa cu arii din opere celebre ale lui J. Strauss, W.A. Mozart, F. Lehar, G. Verdi sau G. Bizet.
Dirijori au fost Alexandru Ilie şi Aurel Bălan.
Palatul Culturii, înveşmântat în haine de sărbătoare, e o Bătrână Doamnă, iubitoare, ce te înalţă sufleteşte, nevăzută şi atemporală, ca o casă a zeilor pământeni, o casă a culturii eterne!
Ars Longa, Vita Brevis!
La mulţi ani, Palat al Culturii Bistriţei!

Comentarii

02/03/16 13:28
Vizitator

Abia acum Cretu se lamenteaza ca sala festiva a Casei de Cultura este prea mica iar scuzele sale sunt tardive si fara rost. Construita la sfarsitul secolului al XIX-lea cand Bistrita avea putin putin peste 10.000 de locuitori, e normal ca sala sa nu mai corespunda in prezent cand orasul are aproape 80.000 de locuitori.
In schimb, cu cativa ani in urma cladirea noii Case de Cultura a Sindicatelor, care ajunsese intre timp in proprietatea lui Gelu Dragan, a fost oferita spre vanzare, insa acelasi Cretu spunea atunci ca primaria Bistrita nu este interesata de oferta. Reamintim ca Noua Casa de cultura a sindicatelor din Piata Eminescu trebuia sa fie obiectivul central al unui complex cultural pentru care inainte de 1989 s-au demolat 173 de case. Proiectul, realizat de Institutul de Proiectari Bistrita, prevedea: o sala de spectacole cu 825 de locuri si o scena adaptabila teatrului italian sau elisabetan, o sala moderna de balet, o sala de sport, sali pentru diverse activitati de club, pentru pictura si sculptura, biblioteca, cine-club si expozitii, un teatru si un cinematograf in aer liber, o gradina suspendata in suprafata de 7000 mp si parcare inferioara, toate aflate intr-un stadiu inaintat de constructie.

02/03/16 13:37
vizitator

Odata cu inceperea reparatiilor la Casa de Cultura se spunea ca operatiunile constau în reabilitarea structurală a clădirii si refacerea decorațiilor eclectice a fațadelor și a interioarelor, și eliminarea intervențiilor din perioada comunistă care nu se încadreaza în stilul arhitectural al clădirii. Si totusi, nici vorba de „eliminarea interventiilor din perioada comunista”, astfel ca dupa reabilitare in holul casei de cultura au fost pastrate vechile mozaicuri comuniste, amintind de „Cantarea Romaniei”. Probabil ca vre-un nostalgic a considerat ca aceste mozaicuri se „încadreaza în stilul arhitectural al clădirii”. Culmea este ca pe unul din mozaicuri, in stanga intrarii in sala festiva unde aparea stema partidului comunist cu secra si ciocanul, au fost mazgalite cateva spice de grau in plus pentru a masca simbolul cu initialele „PMR”, si astfel kitsch-ul este si aici la el acasa.

02/03/16 15:18
radu

Muzica la Imnul ‘palatului culturii’ seamana perfect cu aceea a Inmului Universitatii Craiova, cunoscut si sub numele de „Oltenia, eterna Terra Nova”, pe versurile lui Adrian Paunescu. Prin urmare, culturnicii din palatul bistritean ar putea fi acuzati de plagiat.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5