Pacheţele de zâmbete

Iarna îmi aminteşte de povestea fetiţei cu chibrituri. Chipul ei se oglindeşte în fiecare copil care îşi petrece Crăciunul înconjurat de singurătate şi lipsit de orice bucurie, cât de mică.
Tragedia fetiţei cu chibrituri nu se poate schimba. Din păcate, aşa e povestea. Însă poveştile copiilor de astăzi pot avea altă culoare, cea a bucuriei. Elevii Liceului de Muzică au fost autorii unei astfel de poveşti. Câţiva voluntari au împachetat jucării, cărţi şi nu numai. Sub ambalajele strălucitoare, care îţi colorau parcă şi sufletul, au pus bucăţi de zâmbete şi nuanţe vesele de bucurie molipsitoare. Ne-a molipsit pe toţi activitatea propusă de consilierul educativ al şcolii şi, în doar două zile, un freamăt de bucurie, şi emoţie a învăluit coridoarele şcolii pe care, de la mic la mare, copiii le străbăteau cu braţele pline de daruri.
Cu toţii aşteptăm nerăbdători şi alte activităţi. Am învăţat că, dăruind, nu pierdem nimic, dimpotrivă, ne îmbogăţim, dizolvând astfel frigul iernii în pacheţele de zâmbete, schimbând povestea de altădată.