,,…nu fac nimic de la Mine Însumi,ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu.’’ Ioan 8.28

Zidurile cele mai înalte sunt acelea pe care le zideşte frica,iar laşitatea este cea mai lungă şi mai întunecată detenţie.

Totuşi,dacă îi dai omului libertatea pe care o tot trâmbiţează,găseşte el o altă temniţă din care să strige după ajutor şi să-i blesteme pe cei cu adevărat liberi.După ce-şi câştigă un popor libertatea,în mod cu totul bizar,cele mai populate instituţii devin puşcăriile,depăşite uneori în statistici,dar în mod cu totul excepţional,de Senat şi de Camera Deputaţilor.Cei dintâi mănâncă arpacaşul celor din urmă,acesta devenind singurul fel de mâncare pe care îl papă,mereu,alţii.

Dacă lupţi pentru libertate,în mod sigur,la capătul tuturor zădărniciilor este o temniţă.Dacă nu o găseşti,va trebui să zideşti una,în cel mai scurt timp,întrucât nu pentru libertate luptai,ci împotriva ei.

Dacă nu ai timp să pierzi vremea,nu eşti un om liber şi nu poţi gândi ca atare.Lasă-i pe alţii să vorbească despre libertate,dacă nu-ţi plac zdrenţele,dar taci dracului din gură,căci eşti ridicol!!!Nu vezi că dobitoacele sunt singurele (cu excepţia celor domesticite) care se bucură de libertate şi că sunt mai înţelepte decât tine?!

Libertatea,în societatea umană,este o iluzie la fel de mare ca şi dreptatea,întrucât acestea două nu pot fi separate de vreun concept,fie el chiar şi filozofic.Altminteri,cum poţi face dreptate cu o justiţie legată la ochi,cu o balanţă stricată şi c-o ureche şută?De ce-or mai fi legat-o ăştia la ochi,nu înţeleg,de vreme ce tot chioară e şi fără năframa aia…

Iar ăsta n-ar fi singurul handicap de care suferă biata muiere:mai e şi hulpavă,capricioasă,uitucă şi snoabă,căci zarvă nu-i pe care să n-o strivească cu ciocanul de şniţele din dotare şi nici iarmaroc european din ,,spaţiul culturilor fără frontiere’’ de pe unde să se întoarcă,fără vreo idee preconcepută despre ,,mizeria şi sărăcia de minte din spaţiul mioritic.’’Doar şpaga îi mai smulge un zâmbet,şi Elodia de la P.P.,care se sculă încet,pocnindu-şi ciolanele,înghiţi jăraticul şi muri pe loc.

Ioan Pop