Năsăudenii au numărat roadele toamnei, la Cluj

La Cercul Militar Cluj, în Sala Oglinzilor, a avut loc ședința lunară a Cenaclului literar „Artur Silvestriˮ al Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni.
Cuvântul de bun venit l-a rostit Antonia Bodea, conducătoarea cenaclului, care a prezentat oaspeţii de seamă veniţi de departe: sibianca Anca Sîrghie şi grupul astriştilor năsăudeni.
Preşedintele naţional al LSR, Al. Florin Ţene, a făcut darea de seamă privind activitatea membrilor Ligii din ultima lună. Astfel, în cadrul Zilelor Comunei Bonţida, s-a desfăşurat lansarea cărţilor unui fiu de seamă al localităţii, Sandu Cătinean. Prin grija Emiliei Tudose, a avut loc o nouă ediţie a Colocviilor „Mircea Tudoseˮ. Voichiţa Pălăcean-Vereş a participat la manifestările anuale organizate cu ocazia Zilelor Revistei „Tribunaˮ. La Viena, a apărut primul număr al „Jurnalului Românescˮ, „aripăˮ a publicaţiei clujene online „Napoca Newsˮ patronate de Ionuţ Ţene, membru fondator al LSR. La Drăgăşani, fam. Ţene a participat la comemorarea scriitorului Gib I. Mihăescu, iar în comuna Roşiile din Vâlcea a edificat un monument în cinstea iluştrilor strămoşi, deveniţi eroi ai romanului „Un ocean de deşertˮ al lui Al. Florin Ţene.
Preşedintele Ligii l-a felicitat în mod special pe Gavril Moisa, secretarul LSR, pentru obţinerea Locului I la Festivalul Internaţional de Umor.
Apoi, Al.F. Ţene a prezentat cele mai noi numere ale revistelor editate de filialele din ţară ale Ligii: „Carpaticaˮ de la Piteşti, „Ritmuri braşoveneˮ (la prima apariţie), „Absolutˮ şi „AntiMˮ din Bucureşti, subliniind că fiecare membru al Ligii, prin activitatea sa, realizează un apostolat în slujba culturii româneşti. În încheierea cuvântului său, Al.F. Ţene a invitat,pentru vineri, membrii cenaclului la lansarea de carte a Helenei Pfitsch din Germania (născută în comuna Mihai Viteazul), lansare ce va avea loc la Turda, prin grija inimoasei poete, bibliotecare şi animatoare culturale Dana Deac.
Antonia Bodea a pregătit atmosfera pentru cel mai important moment al serii (omagiul Ancăi Sîrghie închinat lui Lucian Blaga), lecturând eseul-portret intitulat „Frumoasa doamnă a literaturii, conf.univ.dr. Anca Sîrghieˮ, oferind, în felul acesta, publicului o prezentare succintă a neobositului om de cultură sibian ce şi-a efectuat studiile universitare în inima Ardealului, la Cluj.
Anca Sîghie a venit înaintea membrilor cenaclului cu o temă deosebită, „Ultima iubire, muza inspiratoare a lui Lucian Blagaˮ. Interesantul eseu căruia i-a dat glas a fost susţinut cu fragmente din filmul documentar realizat de Domnia Sa cu Elena Daniello. Anca Sîrghie a cunoscut-o personal pe Elena Daniello când aceasta avea 88 de ani, iar în ultimii 12 ani de viaţă ai venerabilei doamne le-a legat o prietenie strânsă.
Provenind din ilustra familie de intelectuali Puşcariu, Elena Daniello, de profesie medic stomatolog, a fost soţia doctorului Leon Daniello, întemeietorul primului dispensar studenţesc şi al primului dispensar TBC din ţară.
Lucian Blaga şi Elena (Elene) Daniello s-au cunoscut la anii deplinei maturităţi, iar între ei a existat o legătură profundă, inspiratoare pentru poetul care spunea, în anii aceia, că „pentru a iubi cu adevărat trebuie să ai în urmă aproape o viaţă întreagăˮ. Deşi de-a lungul existenţei a avut „o constelaţie de iubiteˮ ce i-au servit drept muze, Elena Daniello, prin „buchetul de calităţiˮ, a ocupat un loc de seamă în viaţa lui Lucian Blaga, astfel că, la anii senioratului, aceasta mărturisea că este mândră de prietenia ei cu Poetul Clujului, pe care uneori „îl coboram pe pământˮ.
Relaţia lor s-a derulat într-o perioadă extrem de tulbure din istoria României. „Sunt convinsă că l-am ajutat să supravieţuiască în perioada cea mai greaˮ – i se confesa Elena Daniello Ancăi Sîrghie –, adăugând că trăiau, dincolo de momentele uluitoare de poezie, o „viaţă de coşmarˮ. Exclus din universitate, Lucian Blaga a fost exilat în culisele vieţii sociale, unde îndeplinea funcţia de bibliotecar. În această calitate, a fost obligat să îşi scoată din rafturile bibliotecii propriile volume şi să le trimită la moara de hârtie. Astfel, autorităţile vremii s-au asigurat nu doar că Blaga dispare din conştiinţa publică şi din viaţa universitară, ci şi că posteritatea va fi văduvită de aportul pe care poetul-filosof l-a adus la cultura românească. Elena Daniello, asemenea Corneliei, soţia sa, i-au fost alături poetului în aceste clipe dramatice.
Rod al inspiratoarei iubiri a lui Blaga pentru cea din urmă muză a sa au numeroase poeme, dintre care se detaşează ciclul „Vară de noiembrieˮ şi grupajul în care evocă Gura Râului (Boca del Rio). În finalul alocuţiunii sale, conf.univ.dr. Anca Sîrghie a lansat audienţei invitaţia de a relua lectura creaţiei blagiene şi, spre ilustrare, a recitat câteva dintre poeziile închinate de poet ultimei sale muze inspiratoare.
Anca Sîrghie a venit la Cluj-Napoca încărcată de daruri. Dintre cele aproape treizeci de cărţi al căror autor sau colaborator este, a oferit publicului câteva dintre cele mai recente: Anca Sîrghie, „Memorandistul Nicolae Cristea şi epoca saˮ (ed. a II-a, Ed. Techno Media, Sibiu, 2011); Marin Diaconu (culegere de texte de), „Modelul cultural Noicaˮ, vol. III (Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2014); Costin Popa, „Opera Măiastrăˮ (Ed. Arvin Press, 2014); Radu Stanca, „Dăltuiriˮ (ed. îngrijită de Anca Sîrghie şi Marin Diaconu, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2012).
A urmat lansarea cărţii „Suntem mândri de anii tinereții noastreˮ, semnate de Romulus şi Valeria Berceni (Ed. Venus Star, Năsăud, 2014). Volumul s-a născut în urma provocării lansate de nepoatele autorilor, care i-au întrebat care a fost aportul lor l-a edificarea României de astăzi.
A luat cuvântul col. (r.) Vasile Tutula, prefațatorul cărţii, doctor în Istorie, care a punctat liniile de forţă ale lucrării celor doi profesori pensionari, evidenţiind că în permanenţă ei pun în paralel perioada interbelică şi perioada de după Revoluţia din 1989. În încheiere, V. Tutula subliniază că ţara trebuie protejată de către cetăţenii săi şi prin cultură, iar cartea soţilor Berceni este o dovadă a dragostei de ţară.
Ioan Seni, preşedintele Despărţământului Năsăud al „ASTREIˮ, a felicitat autorii, susţinând că „ar trebui să apară o astfel de carte în fiecare localitate atinsă de acest flagelˮal distrugerii sistematice a ţării, a realizărilor trecutului la care asistăm cu toţii.
Ioan Mititean, vorbind despre lucrarea soţilor Berceni, a pus în evidenţă câteva dintre aspectele care marcau cariera dascălilor în regimul trecut: munca voluntară efectuată de elevi şi profesori, numeroasele tabere şcolare în care, contra unor taxe parţial sau total suportate de stat, elevii şi îndrumătorii lor se puteau relaxa în timpul vacanţelor.
Rodica-Doina Fercana Moldovan, aducând în discuţie cartea, spune că „sensibilizează până la lacrimi descrierea jafului la care este supusă ţaraˮ, remarcând curajul autorilor de a aduce în atenție efortul unei generaţii în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Al. Florin Ţene evidenţiază că lucrarea soţilor Berceni este „un documentar cu virtuţi literare şi umorˮ, iar Lola Ţămbrescu sesizează că este „valoroasă prin tematicăˮ.
Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor din România, observă că generaţia din care fac parte el şi autorii „cunoaştem ce scrie în carte şi fără s-o fi citit, fiindcă am trăit-oˮ, subliniind că „este meritul autorilor că au reuşit să facă acest melanj informaţionalˮ. Cu tristeţe, remarcă faptul că astăzi, de multe ori, avem senzaţia că ne luptăm cu morile de vânt, de aceea o astfel de lucrare rămâne un document important pentru generaţiile mai tinere.
Emoţionată de frumoasele cuvinte ale conferenţiarilor, ia cuvântul Valeria Berceni, care spune că nu trebuie să uităm crimele şi abuzurile din perioada României comuniste, „dar trebuie să ne amintim şi ce a fost bun în perioada aceea şi, mai ales, că avem motive să fim mândri de realizările poporului nostru din acele vremuriˮ. Profesoară de Limba română pensionară, Valeria Berceni ştie prea bine care este valoarea lecţiilor oferite celor mai tineri, de aceea se bucură că face parte dintr-o generaţie care „avem ce lăsa moştenire urmaşilorˮ.
Vasile B. Gădălin subscrie, afirmând că „nu ne-am chinuit degeabaˮ, după care închină epigrame, scrise în timpul şedinţei de cenaclu, Ancăi Sîrghie şi soţilor Berceni.
Floarea Pleş, vorbind în numele delegaţiei de opt năsăudeni membri ai „ASTREIˮ şi ai Filialei Năsăud a LSR (soţii Lucreţia şi Ioan Mititean, Rodica Fercana, soţii Berceni, Mircea Daroşi, Ioan Seni, Floarea Pleş) îi felicită pe cei doi autori, după care dă glas unei vibrante poezii semnate de Romulus Berceni, „Carteaˮ.
Gherleanul Vasile Puiu Sfârlea intervine cu o completare la prezentarea doamnei Anca Sîrghie, afirmând că, în conformitate cu documente pe care le-a cercetat, Lucian Blaga a fost salvat de la pedeapsa cu închisoarea de însuşi conducătorul statului, Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Romulus Berceni a mulţumit pentru cuvintele de prezentare a lucrării „Suntem mândri de anii tinereţii noastreˮ şi a încheiat momentul recitând două poeme sensibile din propria creaţie.
Voichiţa Pălăcean-Vereş a lansat Antologia Napoca Nova (Nr. 4), „Pe cărările toamneiˮ. În cuvântul său, a adresat mulţumiri tuturor colaboratorilor la această publicaţie trimestrială, evidenţiind în special aportul graficianului Lazăr Morcan, fără de care cărţile nu ar fi atât de valoroase din punct de vedere artistic. Mulţumiri s-au adus şi celor din echipa tehnică, Oana Silivestru, Bianca-Alexandra M. Ciori, George Freedom şi Andra-Mihaela Cîmpeanu, care, asemenea editorului, au muncit voluntar în anul care a trecut pentru ca Antologiile Napoca Nova să vadă lumina tiparului.
Venit de la Sibiu, scriitorul Ştefan Vişan s-a prezentat publicului cu o nouă carte, „O clipă din eternitateˮ.
Iulian Patca, conducătorul filialei clujene a LSR, s-a aflat în centrul ultimului capitol al şedinţei de lucru a cenaclului. Susţinând că a scrie înseamnă muncă de apostolat, a ilustrat acest gând cu cărţile cele mai recente ale membrilor Ligii: Adela Sturza, „Între două lumiˮ; Gavril Moisa, „Arborele de hârtieˮ; Vasile S. Popa, „Divina tragicomedieˮ; Ion Mârzan, „Patima vântului străveziuˮ; Ştefan Vişan, „O clipă de eternitateˮ;Eugenia Nicoară, „Sufletul meuˮ; Lucreţia Mititean, „Vorbe înţelepteˮ, vol. I-II, Mircea Daroşi, „Radiografii literareˮ.
Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă prietenească. Amfitrioni au fost harnicii colegi din judeţul Bistriţa-Năsăud, ce au adus în dar renumită ţuică de Năsăud, bună de degustat alături de gustoasele bucate şi prăjituri pregătite de neîntrecutele gospodine Valeria Berceni şi Lucreţia Mititean.