Monografia judeţului Bistriţa-Năsăud

Editura Academiei Române aduce în seria monografiilor dedicate judeţelor din ţară volumul „Judeţul Bistriţa-Năsăud”, coordonat de trei specialişti în domeniul geografic – Pompei Cocean, Cristian Nicolae Boţan şi Oana Ramona Ilovan. Bistriţa-Năsăud şi Caraş Severin sunt singurele judeţe ale României al căror topic asociază două sintagme geografice care au menirea de a evidenţia o realitate specifică locurilor, alcătuită dintr-o structură duală. După cum spun în Prefaţă editorii, judeţul Bistriţa-Năsăud interrelaţionează doi poli teritoriali, situaţi la o distanţă redusă unul de altul, dar extrem de diferiţi ca destin şi ca funcţie. Bistriţa este una dintre cele şapte cetăţi istorice ale Transilvaniei, devenită datorită colonizărilor intense cu populaţie germană, un centru de afirmare economică şi socială, puternic influenţat de cultura, mentalitatea şi comportamentul acestuia. De cealaltă parte, Năsăudul, capitala economică şi spirituală a Ţării Năsăudului, dar şi centrul administrativ al Districtului Grăniceresc, are o puternică afirmare a românismului.
Constituit în anul 1968, judeţul Bistriţa-Năsăud se individualizează printr-o serie de particularităţi de localizare, prin arhitectura interioară,a componentelor sistematice şi prin funcţiile sale.
Limesul Roman din Nordul Transilvaniei, înţesat cu fortificaţiile castrelor, traversează judeţul, pornind de la Căşei şi Iluşua până la Orheiul Bistriţei.
Bistriţa-Năsăud se asociază cu imagini culturale şi spirituale de notorietate, amintind aici doar academicienii Năsăudului. Studiul propus de echipa coordonată de Pompei Cocean, decanul Facultăţii de Geografie Cluj-Napoca, originar de pe meleagurile Târlişuei, este o radiografie riguroasă a situaţiei teritoriale, economice şi sociale a judeţului, fiind o cheie spre înţelegerea deplină şi eficientă a realităţilor dintr-un sistem teritorial inedit, cu atribute spaţiale şi funcţionale viabile. Cele 12 capitole nu fac altceva decât să ne aducă în faţă o entitate teritorială binecuvântată de Dumnezeu, atât în privinţa aşezării geografice, cât şi a structurii geologice şi a trăsăturilor reliefului.
Lucrarea de specialitate este, în acelaşi timp, şi un bun ghid turistic pentru cei care doresc să cunoască locuitorii din această zonă, fiind un prim pas în dezvoltarea durabilă a judeţului.
Dezvoltarea judeţului îşi are resorturile în creşterea coeziunii teritoriale care trebuie să pornească de la ataşamentul dovedit al omului, la spaţiul său existenţial, în cadrul unui mintal năsăudean şi bistriţean, deopotrivă sănătos şi bine structurat în arhitectura sa interioară. De la gestul evlavios al eroului rebrenian, care în dragostea lui pentru pământ ne-a ezitat să-i sărute ţărâna proaspătă şi fertilă. Traducerea în limba engleză nu este altceva decât o deschidere spre lumea largă a judeţului nostru.
Cartea, apărută cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, a fost lansată la mai multe târguri turistice şi de carte din ţară de către directorul instituţiei, Florin Vasile Şomlea, alături de cei trei coautori.