Lunca Ilvei, comuna celor treisprezece proiecte norocoase

Deşi plasată geostrategic în mărginimea judeţului, în chiar graniţa Transilvaniei cu Moldova, comuna Lunca Ilvei este departe de a fi o aşezare montană izolată, semănând mai degrabă cu un orăşel provincial din zona Alpilor Elveţieni. Aceast aspect uşor citadin se poate observa încă de la intrare, cele treizeci şi trei de străzi interne depăşind stadiul de uliţă prin înregistrarea cu nume precise, bifate ca atare în actele oficiale ale administraţiei. Mai mult decât atât, toţi locuitorii din Lunca Ilvei au beneficiat de schimbarea gratuită a buletinelor de identitate, ei primind-pe cheltuiala bugetului local-documente noi în care adresa de domiciliu este trecută cu denumirea fiecărei străzi şi număr de casă în parte. Conform primarului Flaviu Lupşan, „este singura comună din România care dispune de aşa ceva, în Lunca Ilvei figurând străzile cu denumiri complete, ca un prim pas spre o continuă modernizare. De altfel, suntem şi singura comună din România care va întocmi pe cheltuiala proprie un plan de cadastru general; în ţară mai sunt trei comune, dar care fac acest demers din bani europeni”.

Criza a trecut neobservată

Este părerea primarului Lupşan, care pretinde că se poate vorbi mai degrabă de o creştere economică în Lunca Ilvei decât despre criză. Desigur, salariile bugetariilor au fost scăzute cu 25% şi apoi completate cu numai 15%, însă chiar şi aşa, retribuţiile lunare sunt satisfăcătoare. În sectorul privat se observă un trend ascendent, în special pe linia exploatării primare a lemnului şi amenajărilor forestiere. Prelucrarea lemnului este o bună sursă de venit pentru mulţi particulari ce execută la comandă piese de mobilier , obiecte de uz gospodăresc şi diverse artizanate. Cu toate acestea, Flaviu Lupşan declară că infracţionalitatea silvică este aproape inexistentă, puţinele cazuri de furt din pădure înregistrându-se în zona de hotar cu Tiha Bârgăului. „Oamenii noştri nu au de ce să fure, fiindcă au condiţii optime în direcţia procurării de lemn pentru producţie, construcţie sau combustie. Pe deasupra, drumurile forestiere sunt bine păzite, noaptea se închid cu bariere, iar personalul silvic este excelent pregătit în direcţia prevenirii şi combaterii infracţionalităţii”, afirmă prim-gospodarul ilvean. O altă sursă de venit a localnicilor este colectarea de lapte şi prelucrarea acestuia, activitate în urma căreia micile gospodării pot valorifica optim laptele produs de vacile familiei. Cererea pieţei diversificându-se, activitatea zootehnică pare să se fi intensificat în ultimii doi ani, astfel că şeptelul de bovine din Lunca Ilvei a crescut cu peste zece procente, constituindu-se într-un plus de muncă şi răbdare pentru medicul veterinar Iacob Bora. Existând mişcări benefice în domeniile preenumerate, s-a creat un mediu favorabil extinderii activităţii comerciale şi dezvoltării sectorului de panificaţie, toate contribuind la un tonus ridicat al locuitorilor.

Siguranţă şi calm

Chiar dacă, în general, oamenii de la munte sunt iuţi şi aprigi la mânie, pe străzile din Lunca Ilvei domneşte calmul, liniştea publică fiind arareori perturbată de vreun scandalagiu venetic. În atare situaţie, agentul rămas la postul de poliţie reuşeşte să asigure necesarul de conlucrare cu cetăţenii în timp util, doar în cazurile de suprasolicitare impunându-se prezenţa unui agent de rezervă delegat de la patrula mobilă de poliţie Sângeorz-Băi. Conform spuselor primarului Flaviu Lupşan, „avem un climat de pace şi armonie, puţin deranjat de câte vreo bătaie sporadică în discotecă. Din datele pe care le am eu, evenimentele nedorite sunt provocate de oameni străini locului, care nu ne înţeleg modul civilizat de viaţă”. Pe aceleaşi coordonate de siguranţă civică se înscriu şi adunările cetăţeneşti periodice organizate la Primăria Lunca Ilvei, dialogul dintre oficialităţi şi mulţime dovedindu-se până în prezent extrem de fructuos. Datorită acestor condiţii propice, turismul local a avut de câştigat-vizitatorii din ţară şi străinătate bucurându-se să fie cazaţi în pensiunile ilvene primitoare, mai ales că au convingerea vizitării unor locuri de neuitat, consumării unor preparate culinare sănătoase şi, cel mai important lucru, integrităţii bunurilor lor.

Dezvoltarea activităţilor culturale

Deşi în Lunca Ilvei nu există teatru, operă sau cerc literar, există un prestigios ansamblu folcloric, „Brăduleţul”, coordonat excelent de Sabin Pădure. Cu o suită de dansuri tradiţionale bine executate, membrii formaţiei artistice susţin frecvent reprezentaţii, ultimele evoluţii având loc zilele acestea pe scenele unor festivaluri organizate la Maieru şi Sângeorz-Băi. Ideea primarului de Lunca Ilvei este să atragă câţi mai mulţi tineri înspre promovarea valorilor tradiţionale, chiar dacă este de acord că la ora actuală purtarea costumului popular în orice context este depăşită. Totuşi, Lupşan nu agreează kitschul, subliniind importanţa păstrării elementului autentic şi a conservării obiceiurilor specifice locului: „la chef merge şi o bănăţeană ori o melodie ritmată cu tentă populară, dar când e să te prezinţi undeva cu folclorul din zona ta, atunci trebuie respectate datinile. Niciodată nu va fi în regulă să mergi la colindat cu casetofonul ori hora pe manele. > caută să menţină nealterate obiceiurile vechi şi să le prezinte spectatorului modern fără a avea pretenţia că alte valori decât cele folclorice nu mai există. Dimpotrivă, actul cultural trebuie să fie divers, să se adreseze unor categorii diferite de public, însă obligatoriu, indiferent de aria de manifestare, trebuie să fie de calitate”.

Fotbalul, chestiune veche...

...la care în principiu se pricepe toată lumea, dar puţini reuşesc să dovedească pe teren că ştiu cu mingea. Cândva, echipa Bradul Lunca Ilvei era un team redutabil în campionatul judeţean de fotbal, cu o ascensiune rapidă, înainte de 1989, în categoriile Promoţie şi Onoare. După Revoluţie, lipsa de susţinere financiară a împiedicat clubul să promoveze în Divizia C (actuala Liga a III-a), iar la mijlocul anilor ’90 activitatea sportivă pe ramura fotbalistică a încetat oficial. În prezent, Primăria Lunca Ilvei are în obiectiv construirea unui teren sintetic de fotbal, care să permită relansarea CS Bradul şi reînfiinţarea unei echipe de fotbal. Desigur, proiectul este ambiţios, însă există şi va trebui finalizat până în decembrie 2012, astfel că sezonul 2013-2014 ar putea constitui un nou început, chiar şi perspectiva unui stadion capabil să obţină licenţierea Federaţiei Române de Fotbal pentru eşaloanele superioare. Până atunci, în comună se desfăşoară etapa a II-a din prima ediţie a Cupei Lunca Ilvei la minifotbal, competiţie în care sunt angrenaţi pasionaţi între 14-35 ani ai jocului cu balonul rotund şi ai cărei câştigători vor fi răsplătiţi cu diplome, cupe şi premii diverse.

Controale benefice

Cel puţin aşa crede Flaviu Lupşan, primarul din Lunca Ilvei bucurându-se că prezenţa autorităţilor îndrituite să verifice calitatea mediului, a deservirii consumatorilor şi a legalităţii fiscale restrâng posibilităţile infracţionalităţilor de orice fel şi permit administraţiei locale să menţină ordinea generală. „O fi că frica păzeşte bostănăria, dar mie personal îmi convine să ştiu că mă pot prezenta în bună regulă înaintea oricărei inspecţii şi că oriunde vine cineva, pe malul apei, pe drumul comunal, pe cel forestier ori la contabilitatea Primăriei, totul este bine făcut şi conform legii. Unii zic de noi că suntem în fundul lumii şi nu ne verifică nimeni, dar este exact pe dos, iar controalele sunt frecvente”, pretinde Lupşan. De altfel, cea mai importantă sursă de poluare din zonă, rumeguşul rezultat în urma prelucrării lemnului, a fost combătută prin instalarea unei centrale termice pe bază de biomasă la Şcoala Generală cu clasele I-VIII Lunca Ilvei, deşeurile preluându-se direct de la poarta unităţilor procesatoare. Nici resturile forestiere-cioate, rădăcini, doborâturi de vânt etc.-nu rămân degeaba: sunt preluate pentru alimentarea centralelor termice de la celelalte trei şcoli generale (toate de ciclu primar) existente în comună. Interesant este şi modul de alimentare cu combustibil lemnos al unităţilor de învăţământ-aprovizionarea se face pe doi ani înainte, obicei încetăţenit de mai bine de un deceniu. În acest mod judicios de a organiza lucrurile protecţia mediului se realizează de la sine, iar activitatea de menţinere a curăţeniei publice devine o acţiune edilitar-civică de succes.

Alt fel de numărătoare

Filosofic, matematic, gnoseologic, mistic sau cum o mai fi, cifra 13 a avut variate interpretări de-a lungul timpului, majoritatea înclinând spre o anumită asociere cu ghinionul. În Lunca Ilvei lucrurile par să stea altfel: există în derulare treisprezece proiecte de anvergură, toate vizând europenizarea habitatului şi ridicarea nivelului de trai. „E interesant de aflat cât este Europa în România şi cât este România în Europa; e ceva asemănător cu proverbul despre cine a fost la început, oul sau găina. Dincolo de glumă, intrarea în Uniunea Europeană ne-a adus diverse facilităţi, dar ne-a şi creat responsabilităţi sporite, iar cine face faţă va putea privi încrezător spre viitor iar cine nu va trebui să se mulţumească cu resturile trecutului. Supravegherea planurilor de dezvoltare presupune răspundere în faţa fiecărui cetăţean, nu numai înaintea finanţatorilor şi ordonatorilor de credite, deci atât eu, cât şi viceprimarul Titu Someşan, suntem în exerciţiul funcţiunii douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru”, declară Flaviu Lupşan. Enumerate pe o filă de agendă, proiectele pot fi bifate de la a) la m), toate în derulare, iar în subsol mai figurează încă şapte proiecte înaintate spre aprobare. „Despre ce nu desfăşurăm, nu pot comenta nimic, fiindcă nu e corect să teoretizezi despre cutare şi cutare lucru fără suport faptic. Pot expune, însă, ore înşir despre ceea ce se face”, este tranşant edilul din Lunca Ilvei. Înfăţişate aleatoriu, „cele ce se fac” sunt: reţea de canalizare în lungime de 18 kilometri prevăzută cu staţie de epurare; modernizarea tronsonului rutier (11,3 kilometri) Lunca Ilvei-Şanţ cu covor asfaltic, rigole, marcaje etc.; construcţia unei creşe cu patruzeci de locuri, ajunsă deja la şarpantă; o staţie de clorinare pentru actualul sistem de alimentare cu apă din comună; înfiinţarea a două blocuri ANL cu treizeci de apartamente şi garsoniere; construcţia unei săli de sport cu o sută cincizeci de locuri; extinderea reţelei de alimentare cu apă, asigurată printr-o staţie de tratare, pe o lungime de 25 kilometri; modernizarea şi asfaltarea străzilor Muncelului, Plopilor, Zorilor, Codrului şi Bradului, toate însumând 6,3 kilometri; realizarea cadastrului general pe teritoriul comunei; reabilitarea drumului forestier (11,7 kilometri) Iliuţa Axial-Pârâul lui Gălan-Pârâul Calului prin aşternere de piatră sfărâmată, criblură şi montare de gavioane; modernizarea drumului comunal Iliuţa (1,5 kilometri) prin asfaltare; construirea unui teren sintetic de fotbal; amenajarea sălii de nunţi cu o instalaţie de climatizare. Fie că sunt finanţate din fonduri europene, guvernamentale ori proprii, toate aceste proiecte sunt în derulare, trebuind să fie predate la cheie până la finalul anului 2012. Aşadar, la încheierea şantierelor de lucru, Primăria Lunca Ilvei se va putea mândri cu realizări impresionante, primarul Lupşan subliniind că „oricine poate vedea cum se lucrează şi nu este nevoie de prea multe vorbe”. Acţiunile edilitare nu se efectuează doar sub obrocul proiectelor cu termen stabilit, ci şi în funcţie de necesităţile fiecărei clipe, astfel că intervenţiile administraţiei locale sunt constante. Zilele acestea se lucrează la curăţarea unui mal al râului Ilva-afluent al Someşului- de aluviuni şi construirea unor poduri noi pe străzile Salcâmului şi Teleschi.

Perspective multiple

Chiar şi din goana maşinii se poate vedea că în Lunca Ilvei este un areal deschis investiţiilor, cu infrastructură dezvoltată şi oameni receptivi. Domeniile propice pentru investitori par să fie zootehnia, turismul, prelucrarea lemnului şi colectarea laptelui, însă nu este exclusă nicio altă variantă, doar experienţa putând demonstra ce e bine şi ce nu. Oricum, deşi e departe de oraşe, Lunca Ilvei este o comună căreia i se prevede un viitor statut urban, aşa că deschiderile sociale, economice şi culturale vin de la sine.

Oana Macarie