Legalitate, responsabilitate şi profesionalism la U.C.G.N. (37)

Despre construcţia Uniunii şi aparatul ei de conducere şi activare va fi vorba şi în următoarele informări în presă. Deşi domeniul şi tema ar necesita o carte, o istorie contemporană a perioadei de redobândire, de restituire a averilor grănicereşti în totalitate după decembrie 1989. Se ştie şi s-a scris mult că pădurile şi fondurile grănicereşti au fost pierdute în 1851, când s-a desfiinţat Regimentul II român grăniceresc şi toate celelalte din Transilvania şi din împărăţia austriacă şi le-au restituit după un deceniu (nouă grănicerilor năsăudeni până şi dobânzile pe intervalul deposedării). A doua răpire a lor a fost în timpul ocupaţiei horthyste a Transilvaniei de Nord.; dar aceasta a însemnat mai mult o suspendare a drepturilor istorice de proprietate, însă împrejurările şi motivele grabnicei abandonări „a pradei” merită scoase la iveală şi ştiute detaliile. Apropieri şi abordări îndrăzneţe de cercetare au fost, însă nu cunosc o finalizare care să fie completă, să mă mulţumească ştiinţific.
A treia răpire a averilor grănicereşti prin naţionalizări, dar cu multe abuzuri şi incompetenţe de interpretare a Constituţiei şi a legii din data calendaristică de azi a anului 1948 (şi următoarele prevederi legislative) a anulat-o istoria în „89” şi a deschis perioada restituirii tuturor bunurilor confiscate de statul comunist (ba chiar şi de mai înainte). Este cea parcursă, şi neîncheiată nici astăzi. Unde s-au comis abuzuri, ilegalităţi furturi, corupţii... sunt drame la nivelul individului şi a persoanei juridice; între care, din nefericire, se află şi UCGN. Şi în toate raporturile litigioase cu statul a fost mai vitregit şi este cetăţeanul român ca străinul; la fel este la nivelul comunităţii, a persoanelor juridice şi a păgubitului de odinioară. (Îmi cer scuze cititorului avizat că repet unele teze, idei, probleme, cazuri sau nume, însă procedez intenţionat ca să fie cunoscute de descendentul grănicer, dar şi de parvenitul şi insinuantul politician care apare sub chipul activistului „pecerist” de ieri. Aş vrea ca măcar elevul năsăudean şi locuitorul Oraşului Academicienilor să ştie câte ceva din trecutul nostru naţional eroic, pe-aici: care au zămislit din jertfa lor pe cei „patru sfinţi” legaţi în veşnicie de Salva; de unde este în prezent preşedintele Uniunii noastre, domnul Gheorghe Onul.)
Revin la tema de azi, reluând şi continuând constatările şi aprecierile privind Consiliul director din punct de vedere aborigen şi juridic.
Dar nu înainte de a face observaţia critică la raportul: câţi conduşi şi câţi conduc sau numărul de alegători şi numărul de conducători în executivul ales. Sub acest unghi concluzia e cât se poate de dezamăgitoare. Trimişii împuterniciţi ai satelor parcă votează cu picioarele, nu cu capul. Adunarea generală reprezentativă a UCGN e compusă din 44 de persoane cu drept de vot. În prezent Comitetul director a tot sporit, e compus din 17 membri; mult mai mult de o treime din numărul asociaţilor. Ce s-ar întâmpla în asociaţii cu câteva sute de membri dacă peste o treime ar compune executivul ei? Cu atât mai mult la noi că pe lângă cei aleşi, 17, mai sunt şi câteva persoane cu atribuţii administrative salariale. De la începutul acela destul de sporit şi atunci, de 13 membri, s-a ajuns la exagerata cifră de 17; „noroc” că nu îl anunţă de şedinţă pe preşedintele de onoare (are vot consultativ) şi scapă executivul de unul.
Din cei 17, cifră umflată prin dese modificări ale statutului, să vedem dacă sunt legali componenţii.
Impunându-se politicul de partid (ca pe vremea comunismului partinic), s-a politizat o asociaţie istorică şi privată (fireşte), legal constituită şi de la democraţie s-a ajuns la dictatură (indiferent, roşie, portocalie, albastră...), în Adunarea generală mai întâi şi acum şi în Comitetul director. Astfel s-a încălcat Statutul UCGN, cap. I., art. 1, al. (3), care stabileşte: „Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este o asociaţie nonguvernamentală şi apolitică, nu susţine nici un partid sau coaliţii de partide, desfăşurându-şi activitatea în mod autonom”.
Prevederea limpede, neechivocă de mai sus, din Statut, care este o normă imperativă, a fost încălcată în dubla lor calitate: de membri ai unor partide politice şi de conducători aleşi pentru funcţia de primari ai unor localităţi, precum următorii: Gheorghe Onul, Mircea Romocea, Ioan Todoran, Ioan Crişan şi Dorel Coc (profesor).
Dar şi calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu calitatea de preşedinte sau membru ales în Consiliul director al UCGN. De drept, demnitatea deţinută de cei de sus în activitatea Uniunii este ilegală, şi atrage după sine nulitatea. (Atenţie la ce semnaţi şi ce activitate şi câtă desfăşuraţi.)
Preşedinte de Onoare al UCGN
Prof. dr. Teodor Tanco

Post-scriptum. La întâmpinarea, făcută de eminentul nostru jurist Pompei Raus, împotriva acţiunii de validare a unui contract de vânzare-cumpărare teren intravilan în Bistriţa, sub administraţia I. Nistor-Antonel P., în caz contrar se pretindea preţul echivalent de 520.000 ron. Instanţa a soluţionat-o recent. Acţiunea privind plata despăgubirii a fost declarată respinsă.