La Bistriţa, problemele sunt gârlă

Reprezentanţii fermierilor bistriţeni au lăsat politica mare pentru cea de toate zilele. Rând pe rând, pomicultori, crescători de taurine, reprezentanţi ai agriculturii ecologice au trasat spre minister o serie de probleme.
Octavian Harşian, unul dintre agricultorii importanţi din domeniul culturii plantelor, dar şi un „Moromete” în domeniu, a sesizat deficienţele legii pe tema împărţirii judeţului în zone defavorizate sau favorabile agriculturii, strict după criteriul distanţei faţă de reşedinţa de judeţ. Mai mult, Harşian a reclamat faptul că „se dau subvenţii pentru 70% din terenuri nelucrate din Bistriţa-Năsăud”.
„Ţăranul nu-şi mai lucrează ni hectarul sau 50 ari pe care îi are. Mege la APIA şi îşi ia subvenţia mai mare decât profitul pe care îl iau eu pe terenul lucrat. (…) Domnul ministru, cum se poate ca un producător care fură bani europeni să ia subvenţie pe un teren fost arabil, care se schimbă pe declaraţie în fâneaţă? Fâneaţa înseamnă că cresc buruieni”, l-a interpelat Harşian pe reprezentantul Ministerului Agriculturii.
Petru Cătinean, care a vorbit în numele a peste 3000 de operatori de agricultură ecologică din judeţ (n.n. - suntem al doilea judeţ ca număr de producători ecologici), a sesizat o lată problemă legislativă, care îi îngrădeşte pe alţi fermieri, cu suprafeţe mai mici, să se înscrie în aceste programe.
Un alt fermier, Traian Paşca, a sesizat necesitatea unui sindicat care să îi reprezinte pe fermieri la nivel central, în timp ce dr. Ioan Platon, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare în Pomicultură a cerut sprijin pentru construirea unui biodepozitar în care să fie menţinut materialul de plantat. Mai mult, Platon le-a cerut oficialilor guvernamentali să aibă în vedere ca programul „Mărul în şcoală” să aibă în vedere faptul că, după un an de secetă, fructele au dimensiuni mai mici.
Şi primarii şi-au susţinut păsurile. Tema compensaţiilor pentru autorităţile locale care au păduri în Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost reluată, atât de primarul Roland Venig cât şi de Nicolae Anghel de la Coşbuc, care au arătat că de opt ani de zile plătesc paza unor proprietăţi de pe care administraţiile nu beneficiază de nimic.
Sunt doar câteva dintre problemele la zi ale agriculturii şi silviculturii din judeţ. Soluţii se vor găsi probabil în campania …electorală, iar rezultate vom avea cândva, „undeva, departe”, poate nu neapărat de la Bruxelles.