Istoria Operei Române din Cluj

“Opera Română din Cluj” este o monografie monumentală apărută, în două volume, sub semnătura academicianului Octavian Lazăr Cosma, autor a mai multor alte importante studii despre istoria muzicală românească, rezultată în urma unor cercetări minuţioase şi extinse pe o perioadă îndelungată de timp, asupra principalei instituţii culturale din Ardeal, considerate de către Sextil Puşcariu a fi “alături de Universitate, una din faptele mari ale generaţiei noastre". Faptele mari nu se pot realiza fără oameni pe măsură şi un prim merit în această direcţie îl reprezintă, alături de cel al înfăptuitorilor instituţiilor naţionale de cultură, însăşi acţiunea investigării cu minuţiozitate şi perseverenţă a istoriei acestor edificii, în cazul de faţă fiind vorba de o deosebită acribie în prezentarea atât generală cât şi în mare detaliu, prin pătrunderea în epocă a autorului, un specialist dotat cu mult spirit critic şi talent artistic, în cercetarea şi redarea evenimentelor, din exterior sau din culisele întortochiate ale scenei.
Opera Română şi Teatrul din Cluj au luat fiinţă odată cu efervescenţa evenimentelor culturale de după anul 1918, prin iniţiativa lui Tiberiu Brediceanu, urmând ca primii directori ai acestor instituţii să fie tenorul Constantin Pavel şi Zaharia Bârsan.
În primul volum al monografiei Operei Române din Cluj au fost prezentate cronologic, cu ample detalii documentare, spectacolele fiecărei stagiuni, din perioada 1919-1959, lucrarea fiind realizată în colaborare cu UCIMR şi apărută la Editura Charmides, Bistriţa, 2010, având ca editor pe Gavril Ţărmure, cartea fiind lansată la prima ediţie Zilele Operei “Constantin Pavel”, în luna mai a aceluiaşi an, în comuna natală a marelui artist, Bistriţa Bârgăului.
Deschiderea Operei Române din Cluj a avut loc în 25 mai 1920, cu spectacolul “Aida”, rolul principal fiind interpretat de soprana Elena Roman ''cu acute perlate, forte metalic şi piano dulce şi uşor, care au contribuit la stralucirea serii'', Radames de tenorul Constantin Pavel, Regele Egiptului de Gheorghe Sterian Mandy, Amneris de Lya Pop, pentru prima data pe o scenă de operă, după lungi studii făcute la Paris, Ramfis de Rudolf Steiner, Marele Preot de Andrei Ştefănescu, iar Marea Preoteasă de Lelia Popovici”, după cum arată cronicarul ziarului ''Patria''.
Volumul întâi cuprinde, în detaliu, spectacolele operei române clujene, incepând cu "Aida" si "Traviata"(1919-1920, urmate de "Faust", "Madame Butterfly", "Luceafarul" si "Cavaleria Rusticana", "Tannhauser" (1920-1921), "Samson si Dalila", "Boema", Tosca", “Paiaţe” şi baletul “Viţelul de aur” (1921-1922), “Carmen”, “Rigoleto”, “Lohengrin” (1922-1923), continuând în acelaşi ritm până în timpul războiului, când opera din Cluj se refugiază la Timişoara, restaurându-se după aceea la Cluj, unde activitatea se reface în deosebi cu orchestra simfonică a operei, sub mantia Filarmonicii “Gheorghe Dima” (1944-1945), opera redeschizându-se cu “Aida” 1945-1946), urmând apoi mai mult opere româneşti, precum “Alexandru Lăpuşneanu” (1946-1947), “Ana Lugojana” (1952-1953), “Povestea ţapului”(1954-1955), “Pană Lesnea Rusalim” (1955-1956), “Lăsaţi-mă să cânt” (1957-1958) şi “Capra cu trei iezi” (1958-1959).
Cel de al doilea volum al “Operei Române din Cluj” cuprinde repertoriile spectacolelor, susţinute în stagiunile anilor 1959-1989, descrise cu lux de detalii cu privire la operele jucate, cu date despre interpreţi, dirijori, conducători, susţinători şi cronici ale vremii, adunate cu migala unui profesionist incurabil şi prezentate pe bază de abundente documente, bine reproduse şi amplasate cu desăvârşire măestrie artistică.
Capul de afiş al noilor stagiuni (1959-1989), cuprinse în al doilea volum, este “Neamul Şoimăreştilor”, prin care instituţia clujeană, devenită, peste noapte, “Opera de Stat”, în septembrie 1947, va continua să promoveze piese româneşti, alături de capodoperele universale, precum: “Cei patru bădărani” (1959-1960), “Cenuşereasa”, “Pădurea vulturilor” (1960-1961), “Romeo şi Julieta”, “Fântâna cu bucluc”, “Femeia îndărătnică” (1961-1962), “În calea trăznetului” (1962-1963), “Logodnă la mănăstire”, “Elixirul dragostei” (1963-1964), “Samson şi Dalila” (1964-1965), “Întoarcerea din adâncuri”, “Visul unei nopţi de vară” (1965-1966), “De la Matei cetire”, “Giselle”, “Gioconda” (1966-1967), “Manon Lescaut”, “Ţara surâsului” (1967-1968), “Gondolierii”, “După amiaza unui faun,...” (1968-1969), “Michelangelo”, “Căsătoria secretă”, “Don Carlos” (1969-1970), “Romulus” (1970-1971), “O noapte furtunoasă”, “Stejarul din Borzeşti”, “Tripticul Mantaua-Sora Angelica-Gianni Schicchi” (1971-1972), “Domnişoara Nastasia şi Mandarinul miraculos”, “Ulysse şi Zamolxe” (1972-1973), “Bolero, Strigătul şi Carmen”, “Secretul lui Don Giovanni”, “Fata din Far West” (1973-1974), “Amicul Fritz”, “Cartea cu Apolodor” (1974-1975), “Model mioritic şi Trepte ale istoriei”, “Anotimpurile” (1975-1976), “Omagiu lui Brâncuşi”, “Geniu pustiu”, “Eroica 77” (1976-1977), “Minkus-Prokofiev”, “Don Quijote” (1977-1978), “Luceafărul de ziuă” (1978-1979”), “Mam-zelle Nitouche” (1980-1981), “Oxigen”, “Enesciana” (1981-1982), “Spărgătorul de nuci”, “Falstaff” (1982-1983), “Bastien şi Bastienne”, “Cosi van tutte”, “Amorul doctor”,”Dreptul la viaţă” (1983-1984), “Motanul încălţat” (1984-1985), “Nabucco”, “Noaptea nopţilor fără iubire” (1985-1986), “Povestea micului Pan”, “Măştile”, “Ciuleandra” (1986-1987), “My Fair Lady”, “Înger şi Demon” (1988-1989), “Înterferenţe coregrafice” (1989-1990), “Bestiar caragialesc” (1990-1991), “Carmina Burana” (1991-1992), “Pinii din Roma”, “Lorelei” (1992-1993), “Requiem” (1993-1994), “Capriciile Terpischorei”, “Septentrion”, “Oedip” (1994-1995), “Fedora” (1995-1996), “Meşterul Manole” (1997-1998), “Cei şapte corbi” (1998-1999).
Primul volum al monografiei cuprinde aproape 900 pagini, iar cel de al doilea se apropie de 800, ambele apărute, în excepţionale condiţii grafice, la Editura “Charmides”, Bistriţa, condusă de dr. Gavril Ţărmure, cu sprijinul AFCN.
“Opera Română din Cluj” de Octavian Lazăr Cozma, a fost prezentată şi la Târgul de carte “Gaudeamus” de la Bucureşti, la ediţia din mai 2012, de Editura “Charmides”, condusă de dr. Gavril Ţărmure, alături de alte cărţi ale editurii, unele premiate de USR.
Lansarea celui de al doilea volum a avut loc la Cluj-Napoca, în seara zilei de 20 mai 2012, în pauza spectacolului cu opera „Aida” de Verdi, ca uvertură literară a unui „Marş triumfal”, semnată de Acad. Octavian Lazăr Cosma prin monumentala sa carte, despre care au vorbit: regizorul Rareş Trifan, Director general al Operei clujene, Prof.univ.dr. Adrian Pop, Prof.univ.dr. Doina Modola, dr. Gavril Ţărmure, directorul editurii bistriţene “Charmides”, iar în încheiere autorul.
O lansare recentă, a volumului II, a avut loc şi la Sinagoga din Bistriţa, a Centrului Multicultural, duminică 4 octombrie 2012, de la ora 16.00, unde dr. Gavril Ţărmure a vorbit, în faţa unui public numeros, alcătuit în mare parte din tineri, despre realizarea proiectului editorial de publicare iar criticul literar George Ţâra a prezentat cartea muzicologului Octavian Lazar Cosma, drept un "opus magnum", o piesă rarisimă despre o istorie scrisă a unei instituţii de cultură de profil.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]