CONSTANTIN PAVEL ÎN CĂRŢI

Bârgăuanul Constantin Pavel în “Opera Română din Cluj", de Octavian Lazăr Cosma

La începutul anului trecut a apărut, în editura bistriţeană "Charmides", condusă de inimosul om de cultură Gavril Ţărmure, primul şi ulterior al doilea volum al monografiei "Opera Română din Cluj", sub semnătura renumitului muzicolog Octavian Lazăr Cosma.
Cartea este realizată în condiţii editoriale deosebite şi cuprinde, în 889 de pagini cu numeroase fotografii artistice realizate în sepia, istoria primei opere româneşti din Cluj, începând de la înfiinţarea ei în 1919 şi până în 1959, urmând ca în viitorul volum să fie prezentată următoarea etapă, până în 1999. Lucrarea se adaugă cununii de lauri a cărţilor de mare valoare, care ajung la lumină după îndelungate şi intense eforturi, precum celor depuse de dr. Octavian Lazăr Cosma şi de către cei care l-au ajutat.
Meritul încontestabil al cărţii constă în marea ei valoare documentară, rezultată din cercetarea minuţioasă a materialelor din arhive, a bibliografiei memorialistice şi a articolelor din presă, aparţinând unor autori marcanţi şi unor mari personalităţi artistice, precum şi a fasciculelor, netipărite, ale studiilor documentare despre Opera Română din Cluj, ale lui Caius Olariu, de la începuturi şi până în 1958, bazate pe surse documentare utilizate, în 1939, într-o schiţă monografică, cu caracter general, a lui Ioan Gherghel. Numeroase fotografii ale marilor interpreţi, realizate artistic de autori necunoscuţi, găsite după însistente căutări, precum şi alte obiecte păstrate la urmaşii acestora, cum sunt, de exemplu, cele din casa de la Bistriţa Bârgăului a lui Constantin Pavel, sunt prezentate în valorosul tom întocmit de Octavian Lazăr Cosma. Fără această importantă lucrare, marele merit al primei opere româneşti, înfiinţate la Cluj, ar fi rămas mult estompate, sau uitate.
"Desigur că Opera din Cluj e, alături de Universitate, una din faptele mari ale generaţiei noastre", după cum scria Sextil Puşcariu în “Memorii”. Ea este una dintre citadelele culturii româneşti din Transilvania, al cărui proiect a luat fiinţă în primăvara anului 1919, la idea compozitorului şi culegătorului de folclor Tiberiu Brediceanu, important om politic al Partidului Naţional Ţărănesc şi un mare admirator al teatrului liric, pe care l-a urmărit, încă din anii 1911 - 1912, la New York şi Londra.
Primul director al Operei Române din Cluj a fost tenorul Constantin Pavel, născut la 21 mai 1884 în Bistriţa-Bârgăului, artist liric de talie europeană, cunoscut şi apreciat la Troppau, Nurenberg, Mahrisch Ostrau, Viena si Budapesta, solist şi regizor notoriu al Teatrului Maghiar din Cluj, unde activa sub pseudonimul Papp Laszlo.
Talentatul artist a fost numit oficial, la 12 septembrie 1919, director al secţiei lirice fiind însărcinat cu organizarea operei şi operetei, în timp ce Zaharia Bârsan fusese numit directorul Teatrului de Stat din Cluj, iar Gheorghe Dima directorul Conservatorului din Cluj. Drumul greu al punerii pe roate a instituţiei lirice şi calvarul lui Constantin Pavel abia începe.Se fac numeroase demersuri, călătorii la Bucureşti, Budapesta şi Viena, pentru dotarea şi angajarea trupei artistice şi organizarea stagiunii, acţiuni în care tânărul director este împiedicat de către Egisto Tango, instructorul orchestrei, cu care vaintra în conflict şi va demisiona, menţinându-şi postul de tenor şi director de scenă. Tenacitatea lui Constantin Pavel a fost benefică pentru opera românească din Cluj, pentru care a fost principalul modelator, mai ales după expulzarea lui Egisto Tango, când s-a dedicate, cu trup şi suflet instituţiei lirice româneşti, excelând ca un desăvârşit conducător şi mare artist. La 27 noiembrie 1928 Constantin Pavel este numit Director General al Teatrului Naţional şi al Operei Române din Cluj, situaţie pentru care renunţă la funcţia de regizor- director de scenă, deţinută la Bucureşti, întorcându-se la munca lui dragă din capitala Transilvaniei. Deviza lui a fost întotdeauna “…pace, cinste, muncă”.
După o îndelungată şi rodnică activitate artistică, Consiliul de Miniştri anulează, lui Constantin Pavel, concesionarea Operei Române din Cluj, silindu-l să-şi lichideze conturile şi să predea, la 6 aprilie 1934, direcţia instituţiei clujene lui Victor Papilian, publicist cu studii muzicale, care va păstra, neschimbat şi în întregime, programul stabilit de fostul Director General, care nu s-a lăsat terfelit de oficiali, intentându-le un proces pentru rezilierea contractului valabil până în 1937. Ministerul încearcă o înţelegere cu artistul, care acceptă, în cele din urmă, un post însemnat, la Opera Română din capitală, ca director de scenă.
Cartea profesoru¬lui Octavian Lazăr Cosma este ingenios concepută şi prezintă, exact ca într-un spectacol serial, stagiune de stagiune, cu repertoriul spectacolelor susţinute de opera clujeană, începând de la inaugurarea instituţiei cu opera “Aida” şi apoi "Traviata" (1919-1920), urmate în stagiunile următoare de: "Faust", "Madame Butterfly", "Luceafarul" si "Cavaleria Rusticana", "Tannhauser" (1920-1921), "Samson si Dalila", "Boema", Tosca", “Paiaţe”, “Viţelul de aur”- balet (1921-1922), “Carmen”, “Rigoletto”,”Lohengrin” (1922-1923), “Regina din Saba”, “Terra Baixa”, “Făt Frumos” (1923-1924), “Trubadurul”, “Seara Mare”, “Mărgăritarele lui Jephta” – balet, “Idiotul” şi “Hoţul Floarei”- balet, “Walkyria” (1924-1925), “Jonglerul de la Notre-Dame”, “Zâna Păpuşilor”- balet, “Ebreea” (1925-1926), “Vasul fantomă”, “Bal mascat”, “Lakme”,”Fidelio” (1926-1927), “Crai Nou”, “La Şezătoare”, “Evgheni Oneghin”, “Werther”, “Baletul Copelia”, “Bărbierul din Sevilla”, “O noapte în Granada” (1927-1928), “Orfeu şi Euridice”, “Mireasa vândută”, “Manon”, “Răpirea din Serai”, “Regele Ys-ului”, “Năpasta” (1928-1929), “Boris Godunov”, “Gianni Schicchi” şi “Nunta tragică”, “Mignon”, “Africana”, “Casa cu trei fete”, “Martha” (1929-1930), “Povestirile lui Hoffmann”, “Hansel şi Gretel”, “Doralice”, “Nevestele vesele din Windsor”, “Alessandro Stradella”, “Ernani” (1930-1931), “Voievodul ţiganilor”, “Lucia de Lamermoor”, Nunta lui Figaro” (1931-1932), “Otello”, “Liliacul”, “Şeherezada” – balet, “Andrea Chenier”, “Vânzătorul de păsări”, “Fantoma albă”, “Zobail”, “Freischutz”, “Svanda cimpoierul” (1932-1933), “Flautul fermecat”, “Evangelimann”, “Frumoasa Elena”, “Romeo şi Julieta”, “O noapte la Veneţia” (1933-1934).
Am redat, până aici, repertoriul tuturor stagiunilor până la care Constantin Pavel s-a aflat la conducerea Operei Române din Cluj. În primul volum al cărţii lui Octavian Lazăr Cosma sunt redate, în amănunt, repertoriile şi interpreţii tuturor stagiunilor, de la înfiinţarea instituţiei lirice şi până în 1959.
Monografia lui Octavian Lazăr Cosma este de mare importanţă pentru istoria operei româneşti din Transilvania, fapt pentru care şi Bistriţa, prin "Charmides" şi editorul Gavril Ţărmure, îşi are meritul cuvenit în completarea celui mai înalt podium cuvenit cărţilor de mare valoare.

“Opera Română din Cluj” este o monografie monumentală apărută, în două volume, sub semnătura academicianului Octavian Lazăr Cosma, autor a mai multor alte importante studii despre istoria muzicală românească, rezultată în urma unor cercetări minuţioase şi extinse pe o perioadă îndelungată de timp, asupra principalei instituţii culturale din Ardeal, considerate de către Sextil Puşcariu a fi “alături de Universitate, una din faptele mari ale generaţiei noastre". Faptele mari nu se pot realiza fără oameni pe măsură şi un prim merit în această direcţie îl reprezintă, alături de cel al înfăptuitorilor instituţiilor naţionale de cultură, însăşi acţiunea investigării cu minuţiozitate şi perseverenţă a istoriei acestor edificii, în cazul de faţă fiind vorba de o deosebită acribie în prezentarea atât generală cât şi în mare detaliu, prin pătrunderea în epocă a autorului, un specialist dotat cu mult spirit critic şi talent artistic, în cercetarea şi redarea evenimentelor, din exterior sau din culisele întortochiate ale scenei.
Opera Română şi Teatrul din Cluj au luat fiinţă odată cu efervescenţa evenimentelor culturale de după anul 1918, prin iniţiativa lui Tiberiu Brediceanu, urmând ca primii directori ai acestor instituţii să fie tenorul Constantin Pavel şi Zaharia Bârsan.
În primul volum al monografiei Operei Române din Cluj au fost prezentate cronologic, cu ample detalii documentare, spectacolele fiecărei stagiuni, din perioada 1919-1959, lucrarea fiind realizată în colaborare cu UCIMR şi apărută la Editura Charmides, Bistriţa, 2010, având ca editor pe Gavril Ţărmure, cartea fiind lansată la prima ediţie Zilele Operei “Constantin Pavel”, în luna mai a aceluiaşi an, în comuna natală a marelui artist.
Deschiderea Operei Române din Cluj a avut loc în 25 mai 1920, cu spectacolul “Aida”, rolul principal fiind interpretat de soprana Elena Roman ''cu acute perlate, forte metalic şi piano dulce şi uşor, care au contribuit la stralucirea serii'', Radames de tenorul Constantin Pavel, Regele Egiptului de Gheorghe Sterian Mandy, Amneris de Lya Pop, pentru prima data pe o scenă de operă, după lungi studii făcute la Paris, Ramfis de Rudolf Steiner, Marele Preot de Andrei Ştefănescu, iar Marea Preoteasă de Lelia Popovici”, după cum arată cronicarul ziarului ''Patria''.
Volumul întâi cuprinde, în detaliu, spectacolele operei române clujene, incepând cu "Aida" si "Traviata"(1919-1920, urmate de "Faust", "Madame Butterfly", "Luceafarul" si "Cavaleria Rusticana", "Tannhauser" (1920-1921), "Samson si Dalila", "Boema", Tosca", “Paiaţe” şi baletul “Viţelul de aur” (1921-1922), “Carmen”, “Rigoleto”, “Lohengrin” (1922-1923), continuând în acelaşi ritm până în timpul războiului, când opera din Cluj se refugiază la Timişoara, restaurându-se după aceea la Cluj, unde activitatea se reface în deosebi cu orchestra simfonică a operei, sub mantia Filarmonicii “Gheorghe Dima” (1944-1945), opera redeschizându-se cu “Aida” 1945-1946), urmând apoi mai mult opere româneşti, precum “Alexandru Lăpuşneanu” (1946-1947), “Ana Lugojana” (1952-1953), “Povestea ţapului”(1954-1955), “Pană Lesnea Rusalim” (1955-1956), “Lăsaţi-mă să cânt” (1957-1958) şi “Capra cu trei iezi” (1958-1959).
Cel de al doilea volum al “Operei Române din Cluj” cuprinde repertoriile spectacolelor, susţinute în stagiunile anilor 1959-1989, descrise cu lux de detalii cu privire la operele jucate, cu date despre interpreţi, dirijori, conducători, susţinători şi cronici ale vremii, adunate cu migala unui profesionist incurabil şi prezentate pe bază de abundente documente, bine reproduse şi amplasate cu desăvârşire măestrie artistică.
Capul de afiş al noilor stagiuni (1959-1989), cuprinse în al doilea volum, este “Neamul Şoimăreştilor”, prin care instituţia clujeană, devenită, peste noapte, “Opera de Stat”, în septembrie 1947, va continua să promoveze piese româneşti, alături de capodoperele universale, precum: “Cei patru bădărani” (1959-1960), “Cenuşereasa”, “Pădurea vulturilor” (1960-1961), “Romeo şi Julieta”, “Fântâna cu bucluc”, “Femeia îndărătnică” (1961-1962), “În calea trăznetului” (1962-1963), “Logodnă la mănăstire”, “Elixirul dragostei” (1963-1964), “Samson şi Dalila” (1964-1965), “Întoarcerea din adâncuri”, “Visul unei nopţi de vară” (1965-1966), “De la Matei cetire”, “Giselle”, “Gioconda” (1966-1967), “Manon Lescaut”, “Ţara surâsului” (1967-1968), “Gondolierii”, “După amiaza unui faun,...” (1968-1969), “Michelangelo”, “Căsătoria secretă”, “Don Carlos” (1969-1970), “Romulus” (1970-1971), “O noapte furtunoasă”, “Stejarul din Borzeşti”, “Tripticul Mantaua-Sora Angelica-Gianni Schicchi” (1971-1972), “Domnişoara Nastasia şi Mandarinul miraculos”, “Ulysse şi Zamolxe” (1972-1973), “Bolero, Strigătul şi Carmen”, “Secretul lui Don Giovanni”, “Fata din Far West” (1973-1974), “Amicul Fritz”, “Cartea cu Apolodor” (1974-1975), “Model mioritic şi Trepte ale istoriei”, “Anotimpurile” (1975-1976), “Omagiu lui Brâncuşi”, “Geniu pustiu”, “Eroica 77” (1976-1977), “Minkus-Prokofiev”, “Don Quijote” (1977-1978), “Luceafărul de ziuă” (1978-1979”), “Mam-zelle Nitouche” (1980-1981), “Oxigen”, “Enesciana” (1981-1982), “Spărgătorul de nuci”, “Falstaff” (1982-1983), “Bastien şi Bastienne”, “Cosi van tutte”, “Amorul doctor”,”Dreptul la viaţă” (1983-1984), “Motanul încălţat” (1984-1985), “Nabucco”, “Noaptea nopţilor fără iubire” (1985-1986), “Povestea micului Pan”, “Măştile”, “Ciuleandra” (1986-1987), “My Fair Lady”, “Înger şi Demon” (1988-1989), “Înterferenţe coregrafice” (1989-1990), “Bestiar caragialesc” (1990-1991), “Carmina Burana” (1991-1992), “Pinii din Roma”, “Lorelei” (1992-1993), “Requiem” (1993-1994), “Capriciile Terpischorei”, “Septentrion”, “Oedip” (1994-1995), “Fedora” (1995-1996), “Meşterul Manole” (1997-1998), “Cei şapte corbi” (1998-1999).
Primul volum al monografiei cuprinde aproape 900 pagini, iar cel de al doilea se apropie de 800, ambele apărute, în excepţionale condiţii grafice, la Editura “Charmides”, Bistriţa, condusă de dr. Gavril Ţărmure, cu sprijinul AFCN.
“Opera Română din Cluj” de Octavian Lazăr Cozma, a fost prezentată şi la Târgul de carte “Gaudeamus” de la Bucureşti, la ediţia din mai 2012, de Editura “Charmides”, condusă de dr. Gavril Ţărmure, alături de alte cărţi ale editurii, unele premiate de USR.
Lansarea celui de al doilea volum a avut loc la Cluj-Napoca, în seara zilei de 20 mai 2012, în pauza spectacolului cu opera „Aida” de Verdi, ca uvertură literară a unui „Marş triumfal”, semnată de Acad. Octavian Lazăr Cosma prin monumentala sa carte, despre care au vorbit: regizorul Rareş Trifan, Director general al Operei clujene, Prof.univ.dr. Adrian Pop, Prof.univ.dr. Doina Modola, dr. Gavril Ţărmure, directorul editurii bistriţene “Charmides”, iar în încheiere autorul.
Lansare volumului II, a avut loc şi la Sinagoga din Bistriţa, a Centrului Multicultural, duminică 4 octombrie 2012, de la ora 16.00, unde dr. Gavril Ţărmure a vorbit, în faţa unui public numeros, alcătuit în mare parte din tineri, despre realizarea proiectului editorial de publicare iar criticul literar George Ţâra a prezentat cartea muzicologului Octavian Lazar Cosma, drept un "opus magnum", o piesă rarisimă despre o istorie scrisă a unei instituţii de cultură de profil. Acum, la cea de a IV-a ediţie a Zilelor Operei „Constantin Pavel”, ambele volume au fost din nou prezentate la Bistriţa Bârgăului, satul natal al marelui artist.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]